Linkuri accesibilitate

Natalia Timuș: „Moldova în comparaţie cu alte ţări din proiect, Ucraina sau Georgia, avansează într-un pas mai rapid”


Un interviu cu cercetătoarea la Universitatea din Maastricht, care coordonează proiectul în domeniul modernizării învățămîntului superior INOTLES.

Cercetătoare la Universitatea din Maastricht (Olanda) și lector universitar la Sciences Po. Paris (Menton, Franța), Natalia Timuș coordonează Proiectul european (TEMPUS) „Innovating Teaching and Learning of European Studies” (INOTLES). Un proiect care își propune modernizarea învățământului superior în domeniul studiilor europene din Ucraina, Georgia și R. Moldova și armonixarea sa cu exigențele spațiului european al educației.

Europa Liberă: Sunteţi preocupată de modernizarea învăţământului superior în domeniul studiilor europene, în trei state din vecinătatea Uniunii Europene – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Şi vă propuneţi să-l racordaţi la exigenţele spaţiului comunitar. Despre reforma şi modernizarea educaţiei în Moldova ce ne puteţi spune acum?

Natalia Timuș
Natalia Timuș

Natalia Timuș: „Fiind implicată într-un proiect european, INOTLES, care vizează inovarea predării învăţământului în vecinătatea europeană, Moldova în comparaţie cu alte ţări din proiect, precum Ucraina sau Georgia, avansează într-un pas mai rapid. Din vecinătatea europeană Moldova are un nivel de flexibilitate şi deschidere spre reformare şi modernizare mai mare decât, spre exemplu, cadrul legislativ îl permite în Georgia la moment sau situaţia social-politică din Ucraina care reprezintă un obstacol pentru reformarea mai rapidă a sistemului de învăţământ superior din Ucraina.

Al doilea avantaj este motivaţia cadrelor didactice şi academice de a fi implicate în schimbare, de a depune

Un proiect care promovează reforme cu paşi mici prin schimbul de experienţă între partenerii din Uniunea Europeană...

efortul de a fi pionieri în promovarea reformelor, nu neapărat a reformelor structurale. Pentru că proiectul INOTLES, spre exemplu, pe care îl coordonez, este un proiect care promovează reforme cu paşi mici prin schimbul de experienţă între partenerii din Uniunea Europeană. În special, Universitatea din Maastricht, pe care o reprezint, Universitatea din Surrey din Marea Britanie şi Universitatea din Bruxelles. Şi prin schimbul direct de experienţă şi formarea cadrelor academice din Ucraina, Moldova şi Georgia noi dorim să creăm un exemplu de formare a curriculei, în special în domeniul studiilor europene, care noi sperăm că va fi preluat ca un exemplu.”

Europa Liberă: Cât de ajustată este curricula la rigorile UE?

Natalia Timuș: „Dacă comparăm, spre exemplu, cerinţele, în conformitate cu procesul de la Bologna, putem spune că universităţile din Moldova sunt foarte active în mobilităţile europene. Vedem în Moldova nişte cadre pedagogice şi academice activ implicate în diferite proiecte de cercetare şi de învăţământ superior, atât cadre didactice, cât şi studenţi. Şi aceasta, desigur, influenţează şi stimulează reformarea din interior. Şi acum, spre exemplu, un nou proiect european este lansat, care implică o gamă largă de universităţi din Moldova pentru internaţionalizarea învăţământului superior din Moldova şi implică şi Ministerul Educaţiei. Şi sperăm prin acest proiect să dezvoltăm o strategie naţională la nivelul cerinţelor spaţiului educaţional european pentru internaţionalizarea predării şi cercetării în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că de aproape trei ani coordonaţi acest proiect european INOTLES, să vă întreb cum decurge proiectul de reformare a învăţământului universitar? Aţi avut în vizor în cadrul acestui proiect două universităţi din Moldova – ULIM şi Universitatea de la Cahul, se pare.

Natalia Timuș: „Proiectul INOTLES, care a durat trei ani, se apropie de sfârşit. Şi avea ca scop iniţial, de la lansarea sa în 2014, modernizarea predării în domeniul studiilor europene specific. Şi, ţinând cont de faptul că studiile europene sunt foarte diverse, în diferite ţări, în diferite universităţi, în diferite facultăţi, ceea ce am urmat noi şi am obţinut în timpul acestor trei ani, să dezvoltăm module de bază care pot fi replicate, oferite la diferite facultăţi, la diferite universităţi atât în Moldova, cât şi în Ucraina, şi Georgia. Şi acum, încât proiectul se apropie de sfârşit, proiectul implică zece universităţi, câte două universităţi din Moldova, Ucraina şi Georgia, inclusiv ULIM şi Universitatea de Stat din Cahul, în cazul Moldovei şi patru parteneri din Uniunea Europeană. Deci, Universitatea din Surrey, din Marea Britanie, Universitatea din Maastricht cu două facultăţi şi Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea flamandă. Şi putem să spunem cert că proiectul a fost unul de succes şi putem să vedem amprenta proiectului în cadrul modernizării şi inovării predării şi învăţământului în domeniul studiilor europene în Moldova.”

Europa Liberă: Dar această inovare, despre care vorbiţi şi pe care încercaţi să o aduceţi în Republica Moldova, lasă orfană ţara, pentru că cei mai buni tineri instruiţi îşi găsesc rostul departe de hotarele Republicii Moldova, în special, vorbim de spaţiul comunitar.

Natalia Timuș: „Şi da, şi nu. Eu, personal, tot fac parte din tânăra generaţie care şi-a făcut studiile peste hotare. Mi-am făcut studiile la Universitatea Central Europeană de la Budapesta şi apoi am plecat la Maastricht, unde am început să experimentez cu metode inovative de predare. Dar eu, personal, mereu am dorit să fac ceva pentru ţara mea, pentru profesorii mei. Și de aceea am hotărât să mă implic activ şi să lansez acest proiect care a fost iniţiativa mea personală, pentru a împărtăşi bagajul meu intelectual şi ceea ce am obţinut peste hotare cu Republica Moldova. Deci, revenind la întrebare, şi da, şi nu. Chiar dacă noi nu suntem în Moldova, faptul că Moldova investeşte în educaţia noastră oricum va ajuta Moldova.”

Europa Liberă: Dar, de fapt, ce părere ai despre acest exod de creier?

Natalia Timuș: „Noi nu putem să închidem hotarele. Şi mobilitatea, şi schimbul de experienţă este ceva normal în ziua de azi, ţinând cont de procesul de globalizare, de libera circulaţie. Şi noi trebuie doar să beneficiem din acest tip de mobilităţi academice ale studenţilor, ale profesorilor. Şi ceea ce trebuie schimbat este cum putem noi atrage înapoi studenţii.”

Europa Liberă: Şi care e răspunsul la această întrebare, care se pune de ani buni şi nimeni nu poate să găsească acel răspuns: în ce condiţii vor reveni tinerii bine şcoliţi în Occident aici, în Republica Moldova?

Natalia Timuș: „Ca să nu mergem prea departe, haideţi să ne uităm la exemplul Georgiei după revoluţia din 2003. Acesta este un exemplu practic, real care este similar din punct de vedere al contextului cu situaţia din Moldova. Când sunt create condiţii avantajoase şi, în primul rând, salarii avantajoase, când oamenii sunt apreciaţi pentru talentul lor şi au libertatea de a-şi exprima ideile şi iniţiativele şi a le promova în formă de reforme, atunci vom fi şi noi capabili să întoarcem în ţară tinerii educaţi peste hotare. Căci aceasta s-a întâmplat, de fapt, în Georgia, când majoritatea noilor cadre din guvernul de după revoluţie au fost cei care au fost educaţi peste hotare şi au revenit în ţară.”

Europa Liberă: Dar un salariu decent câţi bani ar însemna?

Natalia Timuș: „Depinde şi de abilităţile personale. Totul ţine de ceea ce persoana este gata să aducă, să contribuie. Şi aşa trebuie să fie calculat şi salariul, cum se face, de obicei, şi în Vest, peste hotare.”

Europa Liberă: Dar de ce tinerii se dau atât de greu motivaţi ca tânăr specialist?

Natalia Timuș: „Din păcate, aceasta este o altă latură negativă.”

Europa Liberă: Dar cine face sacrificiul?

Natalia Timuș: „Da, este vorba de un sacrificiu pe care ştiu personal că mulţi dintre colegii mei l-au făcut. Dar problema este că, atunci când se face sacrificiu, dar nu se vede recompensa pentru sacrificiul făcut, rezultă dezamăgirea totală, în special, a tinerei generaţii. Şi ştiu foarte mulţi dintre colegii mei care au lăsat cariera după educaţia de peste hotare, au revenit în Moldova, spre exemplu, în 2009-2010, şi au fost implicaţi, au fost gata să se sacrifice. Dar, din păcate, foarte des au fost dezamăgiţi sau au simţit că au mâinile legate şi nu au libertatea de a-şi exprima ideile, de a face schimbarea dorită. De aici revine şi dezamăgirea.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG