Linkuri accesibilitate

În drum spre o televiziune digitală în R. Moldova


Andrei Bargan la dezbaterea de la CJI

O dezbatere la Centrul pentru Jurnalism Independent de la Chișinău.

În Republica Moldova procesul trecerii la televiziunea digitală ar urma să se încheie la 31 decembrie, dată după care emisiunile vor putea fi urmărite numai dacă telespectatorul are pe lângă televizor sau înglobat în el și un convertor numit „set top box”. Luna trecută, un raport al Ministerului comunicațiilor, citat de presă, relata însă că peste 123.000 de familii cu venituri mai mici din Moldova nu-și permit asemenea dotări, iar ajutoarele promise de guvern încă n-au ajuns în bugetul ministerului. Un alt neajuns, despre care s-a vorbit astăzi pe larg la Centrul pentru Jurnalism Independent din capitală, ar fi că multe posturi mai mici ar fi amenințate cu dispariția, pentru că nu au fondurile necesare să emită „digital”.

Aproape 70 de mii de euro anual, sau 5600 de euro lunar, atât ar trebui să plătească un radiodifuzor pentru a putea emite digital, și asta în afară de investițiile pe care trebuie să le facă în modernizarea echipamentelor de emitere. Totodată, persoanele care nu au un televizor compatibil cu recepționarea sistemului digital vor fi nevoite să cumpere un convertor. Un asemenea aparat costă între câteva sute și peste o mie de lei.

Deși perioada de tranziție la televiziunea digitală se încheie la sfârșitul acestui an, procesul pare să găsească nepregătiți pe mai mulți radiodifuzori, dar și pe o bună parte din potențialii telespectatori.

În primul rând, 15 posturi de televiziune locale riscă să-și închidă activitatea începând cu anul viitor. Printre acestea se regăsește și postul de televiziune Media TV Cimișlia. Proprietarul televiziunii din Cimișlia, Andrei Bargan, spune că oprirea transmisiunii analogice terestre în detrimentul celei digitale va crea condiții discriminatorii față de posturile mici, care nu au bani să acopere asemenea investiții:

„Nu e vorba doar de afacerile noastre în care am investit peste 20 de ani, dar este vorba de cetățenii care s-au obișnuit cu știrile locale. Să admitem că nu suntem cei mai performanți, să admitem că nu emitem în HD etc. dar cetățenii noștri ne privesc; dar nu ne întreabă nimeni, nimeni cu noi nu se sfătuie, ne spun doar că la 31 decembrie vă închidem, la revedere, nu ne interesați.”

Pentru televiziunile care nu vor reuși să emită digital, rămâne posibilitatea de a emite prin cablu sau Internet. Soluția nu este salvatoare însă pentru posturile locale, care sunt urmărite în special în mediul rural, mai spune Andrei Bargan, potrivit căruia majoritatea populației din sate obișnuiește să recepționeze posturile de televiziune pe cale terestră.

De cealaltă parte, autoritățile spun că trecerea la telviziunea digitală nu este un moft al Guvernului, și fac trimitere la angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova, printre care și un acord semnat în 2006 la Geneva cu privire la digitalizarea televiziunii terestre.

Emiterea în paralel a semnalului analogic, cât și digital, ar fi imposibilă din punct de vedere tehnic, a spus la conferința de astăzi viceministrul TIC, Vitalie Ciolac.

În aceste condiții, radiodifuzorii care se simt amenințați de o sistare a emiterii pe cale terestră peste câteva luni, nu au prea multe instrumente de apărare la îndemână, sugerează Victor Pulbere, șeful direcției control și digitalizare din cadrul CCA:

„Ce s-ar putea de recomandat acestor radiodifuzori, în primul rând consolidarea finanțelor, și perfectarea conținutului, contentului postului, pentru ca să facă față concursului.”

În prezent, în Republica Moldova opt posturi de televiziune emit în semnal digital pe cale terestră. Este vorba de Moldova1, Prime TV, TVR Moldova, Canal 2, Canal 3, Publika TV, N4 și Accent TV. Avantajele, spun autoritățile, ar fi o calitate mai bună a imaginii și a sunetului, dar și posibilitatea recepționării de către telespectatori fără a plăti un abonament lunar. Alte șapte posturi de televiziune, printre care Jurnal TV, TV7, ITV, Regional TV, Super TV și CTC și Agro TV au obținut licențele de difuzare și urmează să emită digital, dar după ce vor semna și contractele de prestare a serviciilor.

Pe de altă parte, trecerea la televiziune digitală înseamnă o problemă și pentru familiile social vulnerabile, pentru care cumpărarea unui convertor ar însemna cheltuieli peste puteri. Viceministrul TIC, Vitalie Ciolac a anunțat însă că statul a identificat deja în bugetul de stat 50 de milioane de lei pentru 72 000 de familii. Totuși, demnitarul n-a confirmat astăzi un termen exact pentru alocarea surselor respective.

Adunate la un loc, toate aceste condiții enumerate mai sus au atras critici și din partea experților din domeniu. Cei mai mulți dintre ei consideră că în contextul unei piețe media și publicitare concentrate, mai multe instituții riscă să piardă dreptul de emitere terestră, respectiv să ajungă în cât mai puține case din Republica Moldova. Astfel, potrivit lor, condițiile discriminatorii față de televiziunile mai mici nu vor duce decât la o monopolizare a pieței media.

XS
SM
MD
LG