Linkuri accesibilitate

România și Europa cu două viteze (Valentin Naumescu/„22”)


Credibilitatea lui Mugur Isărescu în calitate de guvernator al BNR (Mircea Marian/România liberă).

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:35 0:00
Link direct

Două analize discută azi subiectul Europei cu mai multe viteze. Valentin Naumescu îndeamnă la luciditate în paginile săptămânalului 22; dorința unor state occidentale de a „salva” construcția europeană formând un nucleu restrâns, mai performant, e pură ipocrizie. De fapt, „Ţările bogate doresc astfel să se separe discret, fără să spargă for­mal marea Uniune Europeană [...] şi să reducă apoi fondurile alocate statelor mai sărace”. Vitezele diferite există deja, dar se vede clar că nu pe baza vechilor demarcații între state Schengen și non-Schengen și respectiv state euro și non-euro se trage acum o cortină separatoare. Grecia, de pildă, arată Naumescu, este în zona euro, dar mai mult ca sigur că nu va fi cooptată în nucleul dur.

Opinia analistului este că România are de înfruntat un dublu risc: nu doar de a rămâne în zona periferică, dar se vede împinsă fără voie spre așa-numitul grup Vișegrad, alături de „patru țări pos­tcomuniste având, toate, regimuri po­pu­liste, naționaliste, mai degrabă eurosceptice decât proeuropene”. Ambiția României de a ajunge în nucleul tare al Uniunii n-a fost suficient slujită de campania dusă exclusiv pe tărâm diplomatic și nici de recentele derapaje din domeniul justiției. În concluzie, „tema de casă pentru România [...] es­te [...] propria dez­vol­tare. [...] Dacă nu luăm taurul de coarne şi nu abordăm frontal deficitele istorice de dez­voltare ale României (justiţie şi stat de drept, educaţie, sănătate, infrastructură, politică şi administraţie curăţate de co­rup­ţie şi impostură [...] bătălia pentru un loc central în Eu­ropa este deja pierdută”.

În Evenimentul zilei, Iulian Chifu taxează direct drept greșeală soluția Europei cu mai multe viteze. Vest-europenii au preferat să dea vina pe Brexit și pe performanețele mai slabe ale statelor postcomuniste, când adevărata lor problemă constă în euroscepticism, populism, naționalisme, xenofobie, islamofobie, iar aici linia de demarcație nu trece neapărat printre Vest și Estul postcomunist, de vreme ce în sondajele din Franța și Olanda conduc acum candidați extremiști. În politica internă, acute sunt în aceste zile acuzațiile de colaborare cu Securitatea comunistă aduse guvernatorului Băncii Naționale a României și consecințele recentei decizii a Curții Constituționale care a considerat neîndreptățită ancheta penală a Direcției Naționale Anticorupție pe ordonanța 13, cea care a scos sute de mii de oameni în stradă.

Mircea Marian scrie în România liberă că Mugur Isărescu e dator să lămurească urgent lucrurile. Credibilitatea sa ca guvernator al BNR este egală cu credibilitatea instituției. Or, deocamdată, Isărescu tace. Și nu doar în legătură cu aceste alegații, ci și cu măsurile populiste luate în cascadă de guvernul Grindeanu, și care riscă să destabilizeze economia țării.

Analiza asupra consecințelor deciziei Curții Constituționale e semnată în 22 de Andreea Pora. În motivarea deciziei s-au folosit expresii neobișnuit de tari (DNA a încălcat grav, prin an­che­ta sa, separaţia pu­te­ri­lor în stat, a avut „o conduită abu­zivă“ și şi-a „depăşit atribuţiile“ ). Unii cer demisia procurorului general DNA Codruța Kovesi și a Procurorului general Augustin Lazăr. Dar, „ghinion”, scrie Pora: cei doi nu pot fi demiși decât de președintele Klaus Iohannis, drept care ar trebui privită cu toată atenția legea inițiată de președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu și aproape trecută prin camerele Parlamentului: numirea procurorilor generali ar putea să nu mai intre în atribuțiile șefului statului.

XS
SM
MD
LG