Linkuri accesibilitate

Ianina Spinei: „Este nevoie de o lege specială care să reglementeze relațiile dintre cetățeni și companiile de construcție”


Interviul dimineții cu experta organizaţiei Transparency International - Moldova.

De ce, practic, fiecare a cincea familie sau persoană care a plătit companiilor de construcţie pentru un acoperiş de-asupra capului fluieră a pagubă? Cât de vulnerabili în faţa escrocilor şi iresponsabililor şi de ce sunt cei care-şi investesc banii într-o locuinţă? Şi ce are de făcut statul ca paştele cailor să vină, pentru cei care au plătit bani pentru o casă, totuşi mai devreme. O convorbire cu Ianina Spinei, expertă a organizaţiei Transparency International - Moldova.

Europa Liberă: Doamnă Spinei, Transparency International - Moldova, organizaţia pe care o reprezentaţi, a realizat o cercetare privind modul în care multă lume rămâne cu buza umflată după ce a plătit bani, poate economiile de-o viaţă, pentru construcţia unui apartament. Pentru început, inclusiv cu menirea de a spori vigilenţa cetăţeanului investitor, să precizăm: cât de extins sau, am putea spune, dureros este acest fenomenul? Adică, situaţia în care o familie sau o persoană aparte plăteşte bani pentru casă şi ajunge şi fără bani, şi fără locuinţă?

Ianina Spinei
Ianina Spinei

Ianina Spinei: „De fapt, este un fenomen care nu a apărut într-un an sau doi. Rădăcinile lui datează încă de la independența Republicii Moldova. Pe parcursul acestor zeci de ani fenomenul acesta s-a amplificat, astfel încât la moment mii de oameni sunt prejudiciați de întreprinderi de construcții care falimentează, oamenii pierzând și banii, și nedevenind nici proprietari ai apartamentelor. Despre amploarea acestui fenomen vorbește și faptul că în ultimii zece ani circa 30 de companii de construcții au falimentat, iar Inspecția de Stat în Construcție, care monitorizează calitatea construcțiilor, spune că aproape fiecare al cincilea bloc de locuit ar fi cu probleme.”

Europa Liberă: Adică, într-un caz din cinci omul care a investit într-o locuință are probleme sau și-a aruncat practic banii în vânt?

Ianina Spinei: „În acele companii în care oamenii au investit și ele sunt în proces de insolvabilitate, este foarte problematică obținerea acestor locuințe, întrucât implică de regulă cheltuieli suplimentare la cele efectuate anterior.”

Europa Liberă: Ce explicație există pentru această stare de lucruri? 30 de companii au dat faliment, altele construiesc cu probleme. Ce explicație există? Deficiențe legislative sau și altele?

Ianina Spinei: „Inclusiv deficiențe legislative. Vedeți că unele abateri, unele fraude care au loc pe acest segment al pieței pot fi catalogate ca înșelare a investitorilor, ca abuzuri chiar și în condiţiile legislației actuale, însă autoritățile vizate ale statului nu întreprind măsuri pentru a trage la răspundere acei factori de decizie. În cazul în care sunt pornite dosare și acestea ajung în instanță, sunt oare atrași la răspundere decidenții?

Putem vedea că în ultima perioadă de timp avem doar două cazuri, prin urmare sunt niște cazuri singulare când factorii de decizie a companiilor au fost trași la răspundere. Și vreau să mă refer anume la compania de construcții Supersonic și recentul caz care a fost mediatizat acum în presă, e vorba de compania Romprim (referitor la a doua companie decizia este cu drept de atac). Deci, avem doar două companii de construcții ai căror factori de decizie au prejudiciat investitorii, dar au fost şi trași la răspundere.”

Europa Liberă: Potrivit unui sondaj realizat cu privire la acest fenomen, aproape un sfert din respondenţi nu s-au informat suficient, este vorba de oamenii care au investit, dar nu s-au informat suficient despre activitatea companiilor de construcție cărora le-au încredinţat banii. Asta ce-ar însemna: lumea nu depune un minim efort, este credulă, ce se întâmplă, de fapt, până la urmă?

Ianina Spinei: „Este adevărat. Oamenii nu se preocupă, nu se gândesc la acele riscuri pe care le pot avea, neinformându-se despre activitatea unei companii, neaflând cel puțin elementarul: dacă compania dispune de certificat de înregistrare, licență, dacă are autorizație de construcție ș.a.m.d. Elementarul oamenii trebuie să-l facă.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, aproape jumătate din respondenţii sondajului spun că dacă s-au adresat diferitelor autorităţi ale statului pentru a le rezolva problemele, nu s-au ales cu nimic. De ce autorităţile sunt neputincioase, cum explicați Dvs.?

Ianina Spinei: „În opinia noastră este o problemă foarte gravă când jumătate din cei care se confruntă cu probleme și se adresează la autoritățile statului, acestea nu le pot rezolvă. Voi răspunde așa cum ne-au spus respondenții - în primul rând, ei consideră că nu există un cadru legal care să reglementeze relațiile dintre cetățenii investitori și companiile de construcție. Există foarte multă corupție în domeniul construcțiilor din investițiile cetățenilor, mai ales atunci când e vorba de darea în exploatare a blocurilor de construcție, când e vorba de introducerea modificărilor în proiectele de construcții, de primirea certificatelor de urbanism ș.a.m.d.

Oamenii care investesc în blocurile de locuit consideră că după conducătorii acestor companii stau demnitari, stau oameni politici influenți, mulți dintre care, de fapt, sunt adevărații proprietari ai acestor companii. Și, ceea ce este foarte important, organele de drept nu întreprind măsuri suficiente pentru a apăra interese investitorilor. Multă lume spune că s-au dus cu petiții colective, cu documente confirmative, cu cecuri ale aparatelor de casa și li s-a spus la Poliție sau la Procuratură că nu sunt suficiente probe. Cum să înțelegem acest fapt?”

Europa Liberă: Am văzut printre recomandările organizaţiei Dvs. și una privind organizarea cursurilor de pregătire profesională pentru procurori, lucrătorii subdiviziunilor de urmărire penală, pentru judecători ș.a.m.d. în ceea ce priveşte cauzele de insolvabilitate a companiilor de construcţii şi cauzelor de înşelare sau prejudiciere a cetăţenilor, care au investit. Chiar să fie necesare cursuri speciale într-o situaţie aparent atât de simplă, adică judecătorii, toate aceste persoane au nevoie de o specializare și în acest domeniu pentru a face față fenomenului?

Ianina Spinei: „Bineînțeles că da. Știți, pur și simplu aparent noi considerăm că domeniul acesta este foarte simplu. Dar de fapt, domeniul insolvabilității este unul foarte și foarte complex. De aceea, oamenii care sunt implicați în procese de insolvabilitate cu anii bat pragurile instanțelor, deciziile care sunt luate în acest sens trebuie să fie foarte bine gândite și bine puse la punct. Uneori cunoștințele judecătorilor nu sunt suficiente pentru a face față acelui volum de lucru care se impune în cazurile de insolvență, anume pentru aceasta sunt necesare atât pentru judecători, cât și pentru procurori niște instrucțiuni speciale la subiectul insolvabilității.

Mai mult decât atât, în opinia noastră legea insolvabilității nu este adaptată condițiilor actuale de falimentare a companiilor de construcție, atunci când sute de investitori sunt antrenați în procese de insolvabilitate care durează cu anii. De aceea, cel puțin ar trebui să fie redus termenul unor asemenea cauze.”

Europa Liberă: Ce facem, pe de altă parte, dna Spinei, cu ceea ce spuneaţi mai devreme: percepțile populației că în spatele acestor companii stau demnitari? Ce facem cu această parte a problemei?

Ianina Spinei: „De fapt, aceste percepții sunt foarte aproape de realitate. Respondenții invocă niște nume foarte concrete de politicieni, de conducători ai unor partide, de persoane afiliate unor partide sau persoane care schimbă partidele ca mănușile, totul în scopul de a se proteja, de a-și proteja „afacerea”, care de fapt nu sunt afaceri, dar sunt o curată escrocherie, o curată înșelare a persoanelor. Iar dacă ar fi să nu vorbim de percepție, ci să vorbim de experiențe, noi în cercetare am estimat și acele cheltuieli pe care le-au suportat respondenții care au investit în construcția spațiului locativ și aici cifrele vorbesc de la sine.”

Europa Liberă: Despre ce sume ar fi vorba, de exemplu, ce sume ar sta în spatele acestui fenomen sau ca urmare a acestui fenomen?

Ianina Spinei: „Vreau să precizez că am chestionat 72 de respondenți. Potrivit acestora, cheltuielile totale pe care le-au efectuat în acest domeniu sunt în jurul la 3 milioane de euro. Din ele cea mai mare parte, undeva 2,4 milioane de euro, sunt cheltuieli pentru apartamente. Vreau să remarc că marea majoritate a respondenților au achitat banii integral, adică la semnarea contractului, 80% din cei intervievați au plătit sută la sută din valoarea apartamentului. Mai mult decât atât, oamenii s-au adresat la avocați și am estimat eventualele cheltuieli pentru serviciile acestora - în jur de 30 mii de euro. Iar cei care au rămas și fără casă, și fără bani și sunt nevoiți să trăiască la gazdă au cheltuit în jur de 400 mii de euro, adică fiecare respondent care locuiește la gazdă a plătit pe parcursul anilor în jur de 11 mii de euro.

Ceea ce vreau să mai adaug este că, având în vedere opiniile administratorilor de insolvabilitate că pentru acele blocuri în care există șansa de a duce lucrările până la capăt, oamenii vor trebuie să achite de la 10 până la 50% din valoarea inițială a apartamentului, putem să ne dăm seama că cheltuielile în acest domeniu sunt colosale, sunt extraordinar de mari. Noi am navigat prin rețelele de socializare, prin forumuri și am văzut că foarte mulți păgubiți comunică între ei, încearcă să evalueze singuri cheltuielile pe care le fac în construcția apartamentelor.

De pildă, ceea la ce am atras atenția sunt oamenii care au investit în Iki-invest, o companie de construcție după care stau aceeași fondatori ca și în cazul Galsav-Service. E vorba de 400 de familii care au investit într-un complex de construcții cu apartamente, cu spații de parcare, spații comerciale, iar potrivit estimărilor aproximative a acestor persoane cheltuielile sunt la circa 30 de milioane de euro. Amploarea fenomenului este foarte mare.”

Europa Liberă: Ce-i de făcut, dna Spinei?

Ianina Spinei: „În primul rând, bineînțeles e nevoie de o lege specială care ar reglementa relațiile dintre cetățeni și companiile de construcție care construiesc din investițiile acestora, astfel încât să nu fie companii care se aventurează pe piață cu 5400 de lei capital social, deci să fie un capital social minim adecvat. Să fie suficiente active pentru a iniția afacerile, să fie asigurat riscul companiilor de construcție de către companii de asigurare, să fie efectuată o supraveghere din partea instituțiilor statului la modul cum se utilizează banii investiți și finanțarea să fie racordată la avansarea construcțiilor, toți banii să fie transferați doar prin conturile bancare, asta este una la mână.

Trebuie să înțelegem necesitatea modificărilor în Legea insolvabilității, e nevoie de o înăsprire a răspunderii factorului de decizie a companiilor de construcție, în special trebuie să fie introduse prevederi în Codul penal care țin de răspunderea pentru prejudicierea de către companiile de construcții a cetățenilor în rezultatul fraudării proiectelor de construcție, dar și ce e foarte important pedeapsă pentru insolvabilitate fictivă a companiilor de construcție. Și bineînțeles, că aceste măsuri legislative ar trebuie să fie suplimentate și de măsuri de familiarizare a cetățenilor, de sensibilizare a cetățenilor privind investirea mijloacelor în construcția spațiului locativ, prind instruirea judecătorilor, procurorilor la capitolul insolvabilitate, deci e nevoie de niște măsuri complexe.”

XS
SM
MD
LG