Linkuri accesibilitate

Motivarea Curții Constituționale despre conflictul dintre Parchetul General și DNA, pe de o parte, și guvern, pe de altă parte, sugerează care va fi de-acum încolo direcția acestui for suprem în ceea ce privește politicile anticorupție.

Există, pare-se, o tendință de relaxare a legislației în domeniu susținută chiar de la cel mai înalt for care girează legalitatea din România.

Judecătorii Curții socotesc că DNA, Direcția Națională Anticorupție „a perturbat buna activitate” a guvernului atunci când a anchetat modul în care a fost elaborată Ordonanța de Urgență numărul 13, cea care a scos sute de mii de oameni în stradă, fiindcă aproape dezincrimna abuzul în serviciu.

Această ordonanță a fost dată de guvernul Sorin Grindeanu, noaptea, fără să fi fost analizată în prealabil, fără o dezbatere publică, fără ca întregu cabinet să știe ce urmează să adopte, cu o grabă suspectă.

Impresia generală a fost că prin acest act normativ ar fi urmat să scape de pedepse diferiți politicieni, între care chiar liderul partidului de guvernământ, Liviu Dragnea.

Pe de altă parte, nu a existat nici un argument în favoarea urgenței cu care a fost adoptată ordonanța.

Motivarea conflictului constatat între procurori și guvernanți a avut o opoziție minimă în interiorul Curții Constituționale.

Doar judecătoarea Livia Stanciu, cea care s-a aflat în completul care l-a condamnat la închisoare pe Adrian Năstase a avut curajul unei opinii separate. În explicația dată de ea nu este vorba despre vreun conflict fiindcă „în stadiul actual al anchetei penale”, nu se poate vorbi despre nicio „imixitiune” a Parchetului General sau a DNA în exercitarea competenței Guvernului de inițiere și adoptare a ordonanței 13.

În plus, această ordonanță a fost abrogată de guvern sub presiunea străzii, iar abrogarea a fost acceptată și de parlament.

Verdictul Cuții Constituționale a fost dat în așa fel încât să pună în offside Direcția Națională Anticorupție și în general să-i țină pe procurori departe de ceea ce se întâmplă în executiv.

Motivarea Curții arată că, cităm: „declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare”, am încheiat citatul.

Mai mult, Curtea Constituțională insistă că „sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor”.

În esență, motivarea Curții Constituționale argumentează că procurorii „nu au competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”. Din punctul de vedere al judecătorilor constituționali prin ancheta demarată de DNA și apoi preluată de Parchetul General s-a încălcat „grav” principiul separației puterilor în stat din pricina presiunii care s-a creat asupra membrilor guvernului.

Sub pretextul că aplică modelul iluminist al separației puterilor în stat, fără să preia toate nuanțele adăugate de filosofia juridică și politică din ultimii 200 de ani, Curtea Constituțională de la București acoperă excesele guvernului Grindeanu: atât pe cele referitoare la ordonanța 13, cât și pe cele viitoare, sugerând că nu există răspundere penală individuală pentru adoptarea unor eventuale acte normative care sabotează statul de drept și care urmăresc anumite interese particulare.

Se încurajează în acest fel puterea executivă și legislativă în defavoarea celei judecătorești

XS
SM
MD
LG