Linkuri accesibilitate

Dosar al publicaţiei müncheneze: „Spiegelungen”.


Revista müncheneză „Spiegelungen” a publicat un dosar dedicat tradiţiilor, vieţii religioase şi actualităţii spirituale din cîteva ţări est- şi sud-esteuropene. Dosarul a apărut sub titlul: „Fracturi şi începuturi. Comunităţi ecleziastice după 1989”.

În editorialul ultimului număr al revistei amintite, editată de Institutul pentru Cultură şi Istorie sud-esteuropeană (IKGS) din cadrul Universităţii Ludwig Maximilian din München se spune că pentru o prezentare cît mai cuprinzătoare a tematicii s-a recurs la mai multe formule publicistice: eseuri, studii, interviuri cu martori, reportaje, picturi şi fotografii. Accentul principal se pune pe protestantism.

Astfel, sînt prezentate aspecte legate de istoria şi situaţia actuală a protestantismului în Serbia (Belgrad), la Satu Mare şi-n Transilvania (România), la Atena (Grecia), la Budapesta şi Sopron (Ungaria) şi în Basarabia (Republica Moldova).

În studiul său intitulat „Basarabia: Comunităţi după 1989”, Arnulf Baumann trece în revistă istoria regiunii, amintind, în acest context, de sosirea unor colonişti germani mai ales în secolul al XIX-lea. O mare parte dintre aceştia erau protestanţi, luterani, catolici, unii dintre ei şi pietişti sau neo-protestanţi.

În perioada interbelică, comunităţile luterane au fost integrate în Biserica Evanghelică (CA - de Confesiune Augustană), din Transilvania, dispunînd, însă, de cîteva drepturi administrativ-ecleziastice speciale. Ele erau legate de tradiţiile proprii care se deosebeau de cele din Ardeal. Pînă în anul 1940 au existat în acest ţinut aproximativ 150 de comunităţi germane care în urma pactului Hitler-Stalin au dispărut aproape cu desăvîrşire. Etnicii germani au fost evacuaţi şi obligaţi să se stabilească pe teritoriul Poloniei, care fusese ocupat de către nazişti. Odată cu dispariţia enoriaşilor, a dispărut din Basarabia şi Biserica evanghelică.

În ultimii ani ai regimului sovietic, s-au stabilit pe teritoriul actual al Republicii Moldova numeroşi etnici germani din republicile răsăritene ale URSS, sperînd în urma mutării că pot emigra mai uşor în Germania. Unii au reuşit să emigreze, alţii ba, stabilindu-se în diferitele localităţi. În jurul acestor mici nuclee s-au înfiinţat şi structuri bisericeşti evanghelice.

Astfel, s-a înfiinţat la Chişinău o comunitate evanghelică, sprijinită de către biserica evanghelică din România. Un factor de legătură l-a constituit biserica evanghelică locală din Iaşi. După prăbuşirea comunismului au slujit la Chişinău doi pastori din Germania. Activitatea acestora a fost continuată de pastorul localnic, Valentin Drăgan.

Cu timpul s-au consolidat şi comunităţile din ţinutul Bender, din Transnistria, şi din Bălţi. În 2015, aceste biserici au fost recunoscute oficial sub denumirea Biserica Luterană din Republica Moldova de Confesiune Augustană (CA).

Instituţia ca atare se bucură de sprijinul Bisericii Evanghelice Independente din Germania. Totodată primeşte ajutoare din partea Uniunii Germanilor din Basarabia (din R.F.G.), cît şi de la alte mici comunităţi religioase din Germania. Astfel, a fost reparată biserică din Albota, construită în 1937.

Din lipsă de enoriaşi, scrie în încheiere Arnulf Baumann în revista „Spiegelungen”, biserica a fost încredinţată comunităţii ruso-ortodoxe care o foloseşte astăzi ca lăcaş de cult

XS
SM
MD
LG