Linkuri accesibilitate

Nu este clar nici de ce și nici de ce acum.

Guvernul și Parlamentul, mai precis președintele Parlamentului, au deschis un „mic război diplomatic” cu Moscova. Premierul Pavel Filip și spicherul Andrian Candu i-au înmânat ambasadorului rus o notă privind ceea ce au numit „hărțuirea” oficialilor moldoveni de către Federația Rusă și au anunțat că aceștia nu vor merge la Moscova până nu vor fi siguri că vor fi tratați cum se cuvine, relatează MOLDPRES, care însă nu precizează care oficiali ar fi fost „umiliți”. Mai multe de la Liliana Barbăroșie

În ultimii ani diverşi oficiali moldoveni s-au plâns că ar fi fost intimidaţi de agenţi de securitate ruşi în zone de control, la frontieră, prin aeroporturi sau atunci când se deplasau pe cale terestră. Cele câteva cazuri ce ajunseseră în presă i-a vizat, printre alţii, pe directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetrari, un vice-ministru al Afacerilor Interne, Oleg Babin, sau pe un adjunct al procurorului general, Iurie Garaba.

Se ştie şi despre câţiva deputaţi care ar fi trecut prin aşa experienţe, doar că aceştia au ales să nu le facă publice.

Primele incidentele de acest fel păruseră să apară după ce forţele de securitate moldoveneşti expulzaseră, cu o anumită periodicitate, de pe teritoriul Republicii Moldova ofiţeri ruşi care călătoreau în regiunea transnistreană pentru rotaţia militarilor din armata rusă staţionată acolo, fără a avea permisiunea autorităţilor moldovene.

Un comunicat difuzat joi de legislativul de la Chişinău anunţă că autorităţile moldovene au înregistrat până acum câteva zeci de cazuri de „interogări abuzive” şi „tratament umilitor” aplicat deputaţilor, ofiţerilor de securitate şi anticorupţie, dar şi politicienilor din arcul guvernamental, la care s-ar fi dedat serviciile ruseşti. Doar în ultimele luni, s-ar fi înregistrat 25 de astfel de întâmplări, precizează comunicatul, care sugerează însă în continuare că aceste cazuri ar avea legătură nu cu expulzările militarilor ruşi, ci cu o anchetă a organelor de justiţie moldovene asupra presupusei spălări de bani de către oficialii ruși prin sistemul bancar moldovenesc.

Din comunicatul legislativului rezultă că aceste presupuse abuzuri rusești s-ar fi întețit după ce Chișinăul a cerut cooperarea Moscovei în investigarea spălării printr-o bancă moldoveană a 22 miliarde de dolari proveniți din Rusia şi că aceasta nu ar fi dat semen că vrea să coopereze în această anchetă.

Premierul Pavel Filip și spicherul Andrian Candu i-ar fi spus ambasadorului Farit Muhametșin, cu care s-au întâlnit joi şi căruia i-ar fi înmânat o notă în acest sens, că o instituție rusă a încercat şi să pună sub „monitorizare internațională” mai mulți politicieni moldoveni, inclusiv deputați, sub acuzații false, se mai arată în comunicatul difuzat de serviciul de presă al Parlamentului.

Șefii executivului și legislativului de la Chișinău, continuă comunicatul, l-ar fi anunţat pe diplomatul rus că demnitarii moldoveni nu vor merge la Moscova până nu vor fi siguri că vor fi tratați cum se cuvine.

Într-o primă reacţie la acest anunţ, preşedintele moldovean, pro-rusul Igor Dodon a numit „deplasată” decizia şefilor de guvern şi parlament. „Nu cunosc detaliile”, a spus şeful statului, „ e posibil să fi fost anumite disfuncționalități, așa cum avem și noi la frontieră”, a continuat el, „dar asta nu justifică o decizie care riscă să blocheze bunele relații pe care am început să le construim cu Federația Rusă”, a mai adăugat Igor Dodon. Preşedintele a încheiat anunţând că va merge în Federaţia Rusă chiar săptămâna viitoare.

Fostul consilier prezidenţial, analistul politic Vlad Ţurcanu comentează că nota înmânată joi de cei doi demnitari ambasadorului rus ar da naştere mai multor nedumeriri, una din ele fiind:

„Este oarecum ciudată această declaraţie, pentru că din ce s-a întâmplat în ultimul an şi jumătate, se mergea mai curând spre o îmbunătăţire a relaţiei cu Federaţia Rusă, şi nu doar între Igor Dodon şi Vladimir Putin, ci şi actuala guvernare de la Chişinău şi anumite zone de influenţă din politica rusească. Ce s-a întâmplat între timp, ce raţiuni politice există, vom observa cu siguranţă pe viitor? Dar mă gândesc că există şi elemente de sorginte electorală în acest eveniment pe care l-am urmărit astăzi. Nu este exclus că în continuare PSRM şi PD încearcă să se poziţioneze ca fiind antagoniste, încercând să lase pe margine pe acele forţe care reprezintă de fapt electoratul pro-european.”

Printre comenatorii politici mai circulă şi explicaţia că Partidul Democrat ar avea nevoie de antagonizarea relaţiei cu Federaţia Rusă pentru a-şi determina cu o mai mare uşurinţă partenerii din Vest să le sprijine ideea schimbării sistemului electoral în unul uninominal sau mixt, schimbare pe care ar vrea să o motiveze inclusiv cu ruinarea şanselor socialiştilor de a obţine la viitoarele parlamentare o majoritate care să le permită anularea acordului de asociere şi redirecţionarea politiciii externe moldoveneşti spre Uniunea Eurosiatică a Federaţiei Ruse.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG