Linkuri accesibilitate

Alina Radu: „Am decis să oferim publicului de limbă rusă exact acelaşi conţinut ca și vorbitorilor de română”


Un interviu cu directoarea săptămînalului de investigații „Ziarul de gardă”.

Tot mai multe instituţii de presă care scriu şi relatează în limba română aleg să-şi traducă materialele şi în limba rusă, pentru a ajunge astfel şi la vorbitorii de rusă. „Ziarul de Gardă” de aproape doi ani editează o variantă în rusă a publicaţiei. Detalii aflăm de la directoarea săptămânalului de investigaţii, jurnalista Alina Radu:

Alina Radu în studioul Europei Libere
Alina Radu în studioul Europei Libere

Alina Radu: „Noi am avut această solicitare de la publicul de limbă rusă sau de la o parte din publicul de limbă rusă din momentul apariţiei ediţiei noastre în limba română, pentru că nu există prea multe ziare în Republica Moldova care ar aborda temeinic problema corupţiei, problemele drepturilor omului, spălării banilor şi multe alte probleme fundamentale ale Republicii Moldova.

Din păcate, noi, ca ziar, suntem o instituţie de presă vulnerabilă pentru că avem posibilităţi financiare foarte limitate şi de asta nu am răspuns imediat la solicitarea cetăţenilor. Totodată, am observat în timp că mai există o problemă mare, care ţine de divizarea etnică şi care ne afectează până la urmă pe noi toţi ca grup comun de cetăţeni ai Republicii Moldova. Mai ales e vizibil acest fenomen în cadrul campaniilor electorale sau campaniilor politice, când suntem foarte-foarte divizaţi şi, în ultimul timp, dacă te uiţi, vezi că o mare parte dintre cetăţenii vorbitori de limbă rusă sunt pro-Rusia sau pro-Uniunea Vamală şi majoritatea dintre cei care sunt pro-Uniunea Europeană sau pro-democraţia europeană sunt vorbitori de limbă română. Deci, am înţeles că există ceva care ne divizează şi asta nu face bine.

Practic, cele două categorii de cetăţeni comunică foarte puţin. Iată de ce am decis să oferim publicului de limbă rusă exact acelaşi conţinut sau în mare parte acelaşi conţinut pe care îl oferim vorbitorilor de română. Acest lucru înseamnă investigaţii despre corupţie, articole despre drepturile omului ca să vedem dacă sunt şi ei sensibili la aceste probleme comune pe care le avem.”

Europa Liberă: Şi… reacţia, răspunsul a fost pe măsură?

Alina Radu: „Surpriza plăcută a fost că, practic, după primele numere au venit cetăţeni la redacţie sau au telefonat, au scris scrisori mesajul cărora este aproximativ următorul: eu mă regăsesc în ceea ce scrieţi în Ziarul de Gardă de limbă rusă pentru că sunt şi eu etnic rus, dar sunt un rus pro-European, sunt un rus pro-democraţie şi celelalte ziare care există în limba rusă în Republica Moldova nu asigură necesităţile mele informaţionale privind combaterea corupţiei, privind transparenţa, privind alte valori democratice. Ne-am bucurat foarte mult.

Trebuie să recunosc că încă nu am ajuns la foarte mulţi cititori de limbă rusă, încercăm să ajungem în comunităţile unde se vorbeşte compact rusa, în regiunea găgăuză, în nordul Republicii, în diferite localităţi populate şi de ucraineni sau de găgăuzi, de etnici ruşi, de bulgari ca să discutăm cu toţi şi să le oferim acest acces la informaţie tuturor.”

Europa Liberă: Dna Alina Radu, mass-media din Federația Rusă care este retransmisa pe teritoriul Republicii Moldova este foarte populară, însă informaţia, spun experţii media, este departe de a fi obiectivă. În ce măsură afectează acest lucru instituţiile de presă care produc materiale în limba rusă, cum este Ziarul de Gardă?

Alina Radu: „Desigur că acest comportament neetic al unor instituţii media care îşi umplu ediţiile cu materiale dezinformatoare, care îşi umplu ediţiile cu manipulări, cu ştiri semi-false, cu ştiri neverificate, cu ştiri care promovează o politică agresivă a Kremlinului, aduc un mare deserviciu întregii prese, nu doar celei de limbă rusă. Or, pe numele jurnaliştilor se pune o pată pentru că oamenii încep să îşi piardă încrederea în mass-media în general şi în atitudinea corectă a celorlalte instituţii de presă.

Noi dacă ne-am lansat cu ediţia de limbă rusă trebuie să facem curat şi în mentalitatea oamenilor şi să le explicăm că există şi instituţii care abordează sistematic problemele adevărate şi fundamentale ale cetăţenilor cum ar fi corupţia, drepturile omului, şi nu suntem interesaţi deloc să prezentăm ştiri despre vedete sau să deraiem spre subiecte uşoare, care sunt şi deseori falsificate sau exploatate în mod nepermis. Deci, avem o sarcină dublă pe lângă faptul că trebuie să ajungem la ochii şi urechea cetăţeanului de rând, totodată trebuie să facem şi puţină curăţenie în viziunile lui cu privire la calitatea presei în Moldova.”

Europa Liberă: De ce, din punctul Dvs de vedere, şi alte instituţii de presă ar trebui să vă urmeze exemplul şi să se adreseze publicului de limbă rusă?

Alina Radu: „Pentru că trăim în acelaşi stat, dacă am trăi în state diferite, poate ne-am permite acest confort: să ne adresăm doar unor

Presa trebuie să facă ceva că să îi adune pe toţi la o masă de dialog...

cetăţeni. Din păcate, noi avem diferite categorii de cetăţeni, fie divizaţi pe principiu etnic sau lingvistic, fie divizaţi pe principiu cultural sau principiul de opţiuni pro-europene, pro-ruse etc.

Presa trebuie să facă ceva că să îi adune pe toţi la o masă de dialog, ca cetăţenii, atunci când merg la vot, să aleagă toţi împreună fie răul cel mai mic sau binele cel mai mare, altfel vedeţi că avem lupte politice interminabile şi deseori clasa politică, de fapt, se foloseşte de această problemă a dezbinării şi poate chiar nu este interesată ca oamenii să fie informaţi corect, informaţi profund şi să poată toţi să se unească ca să lupte cu această corupţie a clasei politice.”

Europa Liberă: Dna Radu, pe de altă parte, unii ar putea spune că, de fapt, e de datoria cetăţenilor să se informeze corect şi că vorbitorii de limbă rusă nu au decât să înveţe româna ca să aibă acces la cât mai multă informaţie. Ce le-aţi răspunde?

Alina Radu: „Să vorbeşti o limbă este minunat, să vorbeşti mai multe limbi este un semn că eşti o persoană educată, cultă şi inteligentă, dar e o problemă a statului care nu a putut încuraja cetăţenii să studieze adecvat limba română, pe lângă faptul că o fi şi problema privată a unui cetăţean. Haideţi să privim ruşii care pleacă să locuiască în Germania, în Franţa sau în Belgia, ei cunosc limba acestor state la jumătate de an pentru că sunt încurajaţi sau constrânşi de anumite condiţii.

Sunt ruşi care locuiesc sau vin să locuiască aici, însă nu au reuşit să înveţe limba română care nu are nici un defect. E problema organizării studiului, e problema atitudinii faţă de studiul limbii române, însă, până statul va rezolva această chestiune ne pomenim divizaţi, ne pomenim cu probleme suplimentare care survin anume din cauza proastei comunicări între grupuri de cetăţeni din Republica Moldova.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG