Linkuri accesibilitate

Victor Gotișan: „Principala provocare cu care se confruntă jurnaliștii și presa de limbă rusă este finanțarea”


Interviul dimineții cu cercetătorul media pe tema Forumului internațional „Ce vor mediile de informare?”

Laitmotivul dialogului matinal de astăzi vizează forumul internațional intitulat cu genericul „Ce vor mediile de informare?” Experți și manageri vor discuta despre peisajul presei de limba rusă din țările Parteneriatului Estic. Situația din Republica Moldova a fost analizată de cercetătorul media Victor Gotișan.

Europa Liberă: Astăzi dumneata ești naș la un forum internațional unde o să vorbească experți, jurnaliști, manageri. Înțeleg că vreți să faceți o radiografie a spațiului din Parteneriatul Estic care știm foarte bine este foarte diferit și foarte divers. Aveți felia moldovenească, înțeleg că ați realizat un studiu comandat de Centrul Baltic pentru Excelență Media din Letonia. Care ar fi trei concluzii ale raportului pe care îl veți prezenta în reuniunea de astăzi?

Victor Gotișan
Victor Gotișan

Victor Gotișan: „Prima și cea mai de bază este că de fapt media de limbă rusă, dacă ne referim la cea din Republica Moldova, se confruntă practic cu aceleași probleme cu care se confruntă media de limbă română, adică nu vedem nicio diferență în acest sens. În cazul în care vorbim de jurnaliștii de limbă rusă, fiindcă s-a analizat și acest aspect, practic vorbim despre două direcții. În primul rând, din partea lor vine afirmația că ei de fapt nu se pot încadra în spațiul acesta mediatic din Republica Moldova din cauza barierei lingvistice, însă din partea experților media vine o altă afirmație, care spune că de fapt ei nu prea vor să se încadreze și că simt o frustrare de încadrare în acest spațiu mediatic.

Cea mai importantă concluzie a raportului e că principala provocare cu care se confruntă jurnaliștii și în general presa de limbă rusă din Republica Moldova, și aici vorbim de presa independentă de limbă rusă și presa locală, este practic ceea ce se numește finanțarea lor, care practic este și una foarte provocatoare, să-i spunem așa, și foarte complicată, pentru că de fapt se confruntă cu foarte mari probleme anume în partea asta de finanțare. Ei nu au finanțe și astfel sunt nevoiți practic în fiecare zi sau în fiecare lună să caute aceste finanțe și principalul donator în acest sens sunt organizațiile internaționale.”

Europa Liberă: Rușii au o expresie în sensul acesta: „a ține presa în lesă scurtă”, adică «на коротком поводке», financiar vorbind. Tocmai în ideea asta spuneați că au aceleași probleme pe care le au și jurnaliștii de limba română sau instituțiile, dar în privința independenței, totuși, sunt mai independente instituțiile media în comparație cu cele care deja vedem foarte bine partajate între poli, între oligarhi. Ce spuneți despre asta?

Victor Gotișan: „Bineînțeles, sunt mai independente, dacă vorbim aici de instituțiile media de limbă rusă – independente. Asta se vede de exemplu din rapoartele care sunt făcute de organizațiile naționale și internaționale, mai ales în campania electorală, dacă ne amintim. Practic, instituțiile, câteva de exemplu să menționez, Newsmaker.md sau același TV7, au fost unele dintre cele mai corecte pe parcursul campaniei electorale, ceea ce de fapt garantează sau explică independența lor. Independența lor, cum spuneți Dvs, poate fi verificată sau pusă la bătaie analizând diferiți factori, de exemplu, etica media sau cum sunt reflectate știrile, cu două surse, cu acuratețe, cu transparență, cu obiectivitate, cu toate celelalte care sunt necesare unei știri adevărate.”

Europa Liberă: Domnul Gotișan, televiziunile și posturile radio din Federația Rusă care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că sunt populare, sunt practic încălecate de propagandiști. E un lucru dovedit. În ce măsură sunt afectate ziarele, portalurile de știri locale, care produc materiale în limbă rusă. Ce metode de camuflare sunt folosite?

Victor Gotișan: „Sunt foarte afectate, pentru că cum ați menționat, conținutul care vine din Federația Rusă, este unul, nu că să-i spunem bun, dar este unul care prinde la public, și asta vedem bine de exemplu în acel Top-5, un studiu anterior realizat la comanda European Endowment for Democracy, care spune că din top cinci televiziuni din Republica Moldova, patru sunt cu retransmisie din Federația Rusă. Deci este clar că publicul consumă acest tip de media, pentru că s-a învățat cu el, dar ceea ce trebuie de făcut în primul rând e să apară o media de alternativă. De fapt, unul dintre obiectivele acestui studiu acesta și este. Nu să vină cu o contra-propagandă, dar să propună un fel de conținut de alternativă la conținutul media propagandistic care vine din Federația Rusă.”

Europa Liberă: În ce măsură sunt dătători de standarde niște poli care merg în răspăr totuși, mă refer la TV Rain, sau la Echo Moskvî. Uneori, Echo Moskvî, mergând în răspăr nu neapărat o face pentru că e împotriva lui Putin, dar vrea să dea genul acesta de jurnalism pe contrasens care aduce popularitate, aduce like. Există, tot de acolo de unde vine ploaia, există asemenea jurnalism care influențează opiniile?

Victor Gotișan: „Bineînțeles există, Dvs ați menționat câteva exemple, TV Rain sau același Echo Moskvî. În cazul Republicii Moldova, exact același lucru, avem câteva posturi de televiziune care produc conținut de limbă rusă și aici doar să revin cu un mic detaliu – studiul nu este doar pe presa de limbă rusă care are conținut total în limba rusă. Există și unele publicații selectate pentru acest studiu care vin cu alternativă sau cu o bucată de conținut în limba rusă pe care-l propun consumatorilor de mediu. Aici a fost selectat același Ziarul de Gradă care vin cu versiunea de limbă rusă și oferă o alternativă pentru consumatorii de media, o alternativă informațiilor care vin din Federația Rusă.”

Europa Liberă: Apropo, și Europa Liberă are conținut de limbă rusă, pentru transnistreni, de exemplu.

Victor Gotișan: „Exact asta am vrut să spun. Europa Liberă sau aceeași agenție de știri care tot a fost selectată – Info-Prim Neo, care are o versiune de limbă rusă și bineînțeles că asta poate fi o alternativă pentru vorbitorii de limbă rusă care de exemplu în cazul Republicii Moldova, pentru 25% din populația Republicii Moldova este limbă practic nativă. Ei sunt oarecum tăiați sau îngrădiți la faptul de a fi informați corect, informându-se doar din canalele sau mediile care vin din Federația Rusă.”

Europa Liberă: De multe ori, în categoria de limba rusă, jurnalist de limbă rusă, intră și cei care reprezintă minorități, grupuri etnice, găgăuzi, ucraineni, bulgari. În cazul Moldovei, s-a schimbat situația asta?

Victor Gotișan: „În cazul Moldovei, da, începe să se schimbe. Chiar dacă noi ne dorim ca peste noapte să se schimbe totul și minoritățile să aibă acces la informație corectă, transparentă și obiectivă, se schimbă încet. Vreau doar un exemplu să pomenesc aici – portalul online Gagauzmedia.md, care fac o treabă foarte bună atât din punct de vedere a conținutului, cât și din punct de vedere a vizibilității, cum arată site-ul, și elementele grafice pe care le folosesc, inclusiv cele multimedia. Poate fi un exemplu și asta a demonstrat că se poate, că există un interes și există posibilitate.”

Europa Liberă: Cât de tipică sau dimpotrivă atipică este starea de lucruri din Republica Moldova?

Victor Gotișan: „Dacă comparăm cu alte state, fiindcă studiul a țintit țările Parteneriatului Estic, per general Republica Moldova stă puțin mai bine, dar asta nu înseamnă că la noi situația în mass-media este una foarte bună. Este problematică, însă cu anumite elemente. De exemplu, stăm prost la capitolul finanțării instituțiilor de media, în Ucraina problema principală este „conflict reporting”, adică situația inclusiv pe intern și instituțiile mass-media de limbă rusă.”

XS
SM
MD
LG