Linkuri accesibilitate

Germania pregăteşte o lege privind combaterea mesajelor de ură, răspindite prin intermediul Internetului. Creştin-democraţii cer ministrului justiţiei să accelereze proiectul legislativ.

Firma americană Facebook a obținut marți o victorie în justiția germană, în dosarul inițiat de un refugiat sirian care își făcuse „selfie” cu cancelarul Angela Merkel, folosită apoi de indivizi răuvoitori pentru știri mincinoase în spațiul virtual. O relatare a corespondentului nostru la Berlin.

O sentinţă a tribunalului din Würzburg a redeclanşat în Germania discuţia privind combaterea eficientă a mesajelor de ură, răspîndite pe Internet. Într-o plîngere penală, refugiatul sirian, Anas Modamani, a cerut justiţiei să oblige Facebook să şteargă ştirile false – Fake News – răspîndite în legătură cu persoana sa. În plîngerea respectivă se făcea (potrivit televiziunii publice germane, ARD) o trimitere la o fotografie trucată care-l înfăţişa pe Modamani drept un criminal şi terorist.

Anas Modamani a devenit cunoscut, după ce în 2015 a făcut un selfie cu Angela Merkel care vizita o tabară berlineză în care locuiau refugiaţi. În sentinţa tribunalului din Würzburg se spune că reţeaua de socializare Facebook nu este obligată să caute şi să şteargă, în regie proprie, mesaje sau fotografii trucate prin care Modamani este denigrat ca terorist sau criminal.

În jurul lui Modamani, în vîrstă de 19 ani, s-au ţesut numeroase legende virtuale care nu au nici o bază reală. Astfel, site-uri radicale de dreapta din Germania, dar şi din România, au răspîndit ştirile contrafăcute de anumite platforme electronice finanţate de către Rusia. Acolo s-a susţinut, între altele, că Modamani ar fi incendiat o persoană fără adăpost la Berlin. Ştirea a fost însoţită de un fotomontaj trucat. Potrivit altor Fake-News, sirianul ar fi fost unul dintre participanţii la atentatul islamist din Bruxelles. În alte ştiri inventate se vorbea chiar şi despre implicarea sa în atentatul asupra tîrgului de Crăciun, din decembrie trecut, de la Berlin. În acest context, cancelara Angela Merkel a devenit ţinta unor masive atacuri, sintetizate în formula „Morţii lui Merkel”, formulă denigratoare, răspîndită şi în limba română de către o serie de platforme considerate toxice.

Fake news on Facebook...
Fake news on Facebook...

Unele dintre ele se află pe lista aplicaţiei care se numeşte „De necrezut”, lansată în februarie, care şi-a propus „să vîneze fake news-urile din România”. (Lista şi alte detalii legate de această aplicaţie pot fi văzute aici.) Bineînţeles, că demersul atenţionării asupra unor informaţii false a stîrnit contrareacţii vehemente tocmai din partea site-urilor vizate. S-a vorbit despre „cenzura trollilor lui Soros” şi o acţiune îndreptată împotriva „site-urilor nesoroşite”. Sau despre „instaurarea unei dictaturi digitale”. Un alt site vizat titra: „Fake News: expresia propagandei și ideologiei totalitare a celor care vor cenzura internetului”.

Combaterea urii digitale

Proliferarea limbajului urii, însoţit, deseori, cu informaţii inventate, au determina autorităţile germane să caute soluţii de contracarare. Ministrul justiţiei, Heiko Maas, a anunţat deja anul trecut că se va elabora un proiect de lege care va obliga reţelele de socializare sau serverele care găzduiesc anumite platforme electronice să şteargă paginile care conţin mesaje de ură sau instigare la violenţă sexistă, xenofobă sau antisemită.

Preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat, Volker Kauder, s-a adresat acum ministrului justiţiei, amintindu-i de proiect. Într-o scrisoare (din care a citat miercuri Spiegel-online) Kauder subliniază necesitatea îmbunătăţirii reglementărilor penale care apără persoanele care au devenit ţinta unor jigniri răspîndite prin intermediul unor reţele de socializare, forumuri sau platforme electronice. Kauder avertizează asupra unui eşec al proiectului dacă acesta nu va fi finalizat în cursul acestei legislaturi. „Timpul care ne stă la dispoziţie în Parlament pentru dezbateri asupra unor propuneri este limitat”, scrie demnitarul creştin-democrat, de aceea e nevoie „de accelerarea” redactării proiectului.

XS
SM
MD
LG