În Ziarul financiar, Bogdan Cojocaru pune în pagină câteva cifre interesante pentru evoluția Ucrainei, la aproape trei ani de la anexarea Crimeii de către Rusia. Economia ucraineană a ieșit din recesiune severă, încheind 2016 cu o creștere economică de 1,5%. Exporturile au mers mai mult către Uniunea Europeană, importurile din vest reprezintă peste 40% din total. Ucraina tinde să redevină grânarul Europei şi e pe cale să obţină eliminarea vizelor pentru călătorie în Uniune. Totul depinde acum de ce atitudine vor adopta statele-pilon, precum Germania, față de relația cu Rusia. Se tot vorbește de un posibil acord de liber schimb, dar pentru asta ar trebui soluționat conflictul din Estul Ucrainei. Ar fi temeiuri de unele cedări din partea Moscovei, pentru că „Gazprom are nevoie de clienţii săi mai mult decât au ei nevoie de gazele ruseşti”. Compania rusească își dorește un Nord Stream 2 prin Marea Baltică, prin care să exporte gaze în Europa ocolind Ucraina. Înainte de a accepta așa ceva, Uniunea ar trebui să cântărească ”dacă îşi poate permite să îndepărteze nu doar Ucraina, ci şi Polonia sau statele baltice, care vor fi ocolite de noul gazoduct”.
În revista 22, Lidia Moise îi ia un interviu președintelui Camerei de Comerț Americane în România, Ionuț Simion, care discută politica economică a guvernului PSD-ALDE. Bugetul e deja bazat pe „pielea ursului din pădure”. Se mizează pe o creștere substanțială a veniturilor colectate la bugetul de stat. Ele nu pot veni decât dintr-o economie care crește, or, reamintește președintele Camerei de Comerț Americane, experții străini nu cred în ținta de 5,2%, nici în progresul rapid al absorbției fondurilor europene. Urmările se știu: dacă nu ajung banii din buget, se taie investițiile. Atunci nu mai există creștere economică, deci nici venituri mai mari la buget. Mai sunt și alte blocaje arată Ionuț Simion în interviul din 22: România întârzie de vreun an și jumătate să facă cea mai rentabilă investiție: achiziția soluției software-hardware pentru administrarea automată a colectării taxelor, așa cum deja face Bulgaria, cu beneficii vizibile.
Liviu Avram, editorialist la Adevărul, îl pune în gardă pe președintele Klaus Iohannis că face o mare greșeală amânând referendumul anunțat pe tema anticorupției. Pornește iar „de la premisa – eronată – că partenerii săi de dialog, fie ei amici sau adversari politici, sunt oameni oneşti, de bună credinţă şi fără agende ascunse”. Liviu Avram etalează un scenariu amenințător. Partidul Social-Democrat nu va mai apela la atacuri brutale la legile justiției, cum a fost Ordonanța 13 care a scos oamenii în stradă, ci la „atacuri punctuale, dar dese, din Parlament”. Dacă aș fi PSD, continuă jurnalistul de la Adevărul, aș avea grijă să modific cât mai repede Constituția. „Iar la finalul sesiunii parlamentare, i-aş pune preşedintelui în braţe o sumedenie de modificări la legile penale cu care, dacă nu e de acord, n-are decât să facă referendum în vară, în perioadă de concedii. „Amânarea referendumului, conchide Liviu Avram, este o uriaşă nedreptate făcută (...) sutelor de mii de români care au protestat faţă de Ordonanţa 13. În asemenea cazuri, mulţimile sunt ca ghepardul: nu au suflu pentru acţiuni de lungă durată. Şi nici n-ar avea de ce, oamenii au vieţi de trăit, nu de condus ţara din stradă”.
