Linkuri accesibilitate

Guvernatorul Băncii Naționale a României ar fi fost informator al Securității (România liberă; ziare.com)


România și Europa cu mai multe viteze („22”; Adevărul).

Andrei Cornea, de la revista 22, și Cristian Unteanu, de la Adevărul, susțin poziții diferite în chestiunea Europei „cu mai multe viteze”: Pentru Cornea, în România ideea este vehiculată ca expresie a unei teribile ipocrizii. În fond, „nimic nici din cele cinci scenarii dez­vă­luite de Jean-Claude Juncker, nici [...] declarația comună franco-germană nu lăsa să se înțeleagă că [...] soarta Ro­mâ­niei a fost pecetluită”. De fapt, guvernul român își dă singur seama cam ce a făcut în ultima vreme: „A vrut să treacă Or­donanța 13 (care) introducea stranii im­punități - ca dezincriminarea abuzului în ser­vi­ciu atunci când el ar fi constat din emiterea unui act normativ - ori făcea imposibilă recuperarea ave­ri­lor ilegale în numeroase cazuri”. Ordonanța „a fost abrogată la presiunea combinată a marilor demonstrații și a UE, dar niciodată guvernul și PSD n-au admis că au greșit grav pe fond, (ci) nu numai în comunicare”.

Cristian Unteanu e însă de părere că refacerea Uniunii Europene nu are cum să fie decât vreuna dintre variantele Europei cu mai multe viteze. Cel mai probabil vor fi trei cercuri concentrice: nucleul dur, format din Franţa, Germania, Italia şi Spania, alături de Belgia, Olanda şi Luxemburg. În jurul nucleului dur, un al doilea cerc ar grupa statele „care au deja asumate câteva dintre cele 10 mari priorităţi europene [...] şi ] au ştiut să acceseze banii europeni, creându-şi o bază pentru cooperarea viitoare”. România nu se află printre ele, ci, arată Cristian Unteanu, în cercul al treilea, „cu ţări sărace şi cu slabe sau reduse perspective de a putea susţine ritmul accelerat dorit de grupul „nucleului dur” [...], foarte puţin doritoare de a ceda atribute ale suveranităţii naţionale în domeniile ce se anunţă de competenţă comună: apărarea şi securitatea, politica externă, controlul frontierelor, etc”. Principala problemă pentru România este însă, arată corespondentul Adevărul la Bruxelles, să decidă ce vrea, unde vrea să fie în viitoarea Uniune. Doar să nu fie vorba despre varianta unei posibile Uniuni Balcanice, despre care s-a vorbit mai demult la Bruxelles”. România s-ar alia acolo cu Bulgaria și Grecia, dar și cu toate statele candidate la Uniunea Europeană din Balcanii de Vest. „Dacă cumva s-ar ajunge aici, ar fi o tragedie”, scrie Unteanu.

Știrea zilei în presa scrisă este însă azi cea din prima pagină a cotidianului România liberă: guvernatorul Băncii Naționale a României ar fi fost informator al Securității, cu numele de cod Manole. Informația a mai circulat și în vara anului trecut, dar acum se publică în facsimil și documente. Prin media, BNR a transmis azi poziția guvernatorului: a explicat deja de mai multe ori, inclusiv acum două săptămâni, că poziția pe care o ocupat-o la Institutul de Economie Mondială a presupus un anumit tip de legături cu Securitatea, dar care nu sunt asimilabile etichetei de informator.

Ziare.com reia comunicatul remis presei de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: „în 2002 Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a primit decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică, iar in acest moment, ca urmare a schimbării cadrului legal, reverificarea lui nu mai este posibilă”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG