Linkuri accesibilitate

Eforturile procurorilor de a câștiga încrederea cetățenilor vor fi zadarnice „până nu se va clarifica de ce au urmărit pasiv și complice devalizarea Băncii de Economii” (Nicolae Negru/Ziarul Național).

Analiștii și comentatorii de presă tălmăcesc propunerea PD privind votul uninominal. Este o încercare a Partidului Democrat de a-și pregăti terenul pentru viitoarele alegeri parlamentare, a afirmat analistul Vlad Ţurcanu într-o emisiune la Radio Chișinău. El crede că democraţii vor astfel să disperseze partidele pro-europene, precum şi electoratul acestora. În opinia analistului introducerea sistemului uninominal ar însemna că „o parte importantă dintre cetățeni să nu fie reprezentată în Parlament, iar anumite partide cu o cotă importantă să rămână și ele pe margine”. Ţurcanu a mai spus că nu ar avea de câștigat nici diaspora, care ar obţine două sau trei mandate. „Aș fi rezervat în privința pornirilor nobile pe care le-ar avea un partid care face o asemenea declarație și lansează o asemenea inițiativă de a schimba în bine clasa politică din care face parte”, a punctat Vlad Ţurcanu.

Editorialistul Ziarului Naţional, Nicolae Negru, sugerează că PD deşi a propus votul uninominal, şi-ar dori de fapt un sistem mixt prin care doar jumătate dintre deputaţi să fie aleşi în circumscripţii uninominale. „Vlad Plahotniuc a ridicat „ștacheta” sus, pentru a obține ceea ce dorește: un sistem mixt, pe care să-l agreeze și Mihai Ghimpu”, notează Nicolae Negru. În opinia sa depinde de PL, până la urmă, dacă sistemul electoral va fi schimbat sau nu. „Poziția PL se poate modifica, în special dacă va exista pericolul ca viitoarele alegeri parlamentare să fie câștigate de forțe pro-ruse”, a mai spus Nicolae Negru.

Editorialistul Victor Ciobanu crede şi el că sistemul mixt va fi varianta de compromis doar că aceasta va fi susţinută de PSRM. Eventual ar putea fi luată în calcul şi propunerea şefului statului privind reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71, mai notează Victor Ciobanu într-un comentariu pe Fecebook. El afirmă că dictatura partidului şi listele de partid sunt fără îndoială ceva negativ, doar că alternativa propusă înseamnă „haos şi înţelegeri de culise”. „În absenţa unei construcții dure partinice, politica devine complet clientelară”. Un alt neajuns al noului sistem este că el permite dispersarea politicienilor şi înlăturarea celor incomozi, mai observă Victor Ciobanu.

Dumitru Vicol, moldovean stabilit la Londra, unul dintre iniţiatorii dosarului „diaspora” după scrutinul prezidenţial, pune la îndoială că sistemul electoral uninominal va obține „aprobarea” diasporei. „Luând în considerare dispreţul pe care-l are faţă de guvernanţi” diaspora nu va accepta „să arunce patria în captivitate veşnică” în schimbul a câtorva mandate în Parlament, notează Dumitru Vicol pe Facebook. „Acest PD ne-a întrebat ce vrem noi, diaspora, de tot ne vinde această gogoașă?” se întreabă pe final Dumitru Vicol.

Fondatorul Centrului pentru politici și reforme, Dumitru Alaiba speră că schimbarea sistemul electoral va eșua. Problema nu constă atât în ideea sistemului uninominal sau mixt, ci în cine îl promovează şi cu ce scop, notează Alaiba într-un articol pe blogul său. „Nu ai permite să fii operat de un chirurg cu mâinile murdare. De ce ai permite unei asemenea guvernări să ia o decizie atât de importantă pentru zeci de ani înainte?”, se întreabă comentatorul. „Va trebui să ne punem cu toții drept scop zădărnicirea acestei inițiative, inclusiv prin proteste stradale”, îndeamnă Alaiba. El trece în revistă mai multe situaţii când PD a fost nevoit să bată retragerea, în rezultatul unei presiuni duble – din interior și, deseori, din exterior. „Cu cât mai mare presiunea – cu atât mai rapidă retragerea”, remarcă Alaiba.

„Plahotniuc vrea baroni locali în Parlament”, titrează report.md într-un articol în care înserează mai multe opinii critice la propunerea PD. Analistul politic, Oazu Nantoi, observă, între altele, că modalitate de rechemare a deputaților propusă de Plahotniuc contravine Constituției care stipulează că mandatul imperativ este nul. „Argumentele liderului PD sunt false, deoarece reformarea clasei politice nu se face prin modificarea sistemului electoral, mai ales în condițiile unui stat captiv”, mai afirmă Nantoi. Fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu consideră că pentru Republica Moldova un sistem uninominal nu este oportun, iar dacă se dorește s-ar putea merge pe un sistem mixt: „Într-o democrație, partidele dictează regulile politice şi nu le putem exclude de la aprobarea deciziilor politice”, a menționat, între altele, Nicolae Osmochescu.

Comentatorul Vitali Andrievschi revine la argumentele în favoarea reformei sistemului electoral într-un amplu articol despre rolul societății civile publicat pe ava.md. Alegerea deputaților în circumscripții uninominale va deschide noi oportunități cetățenilor activi de a se implica în politică, crede Andrievschi. „Alegătorii vor ști pentru cine votează. iar viitorul deputat va ști în fața cui poartă responsabilitate”, mai notează comentatorul. El se arată convins că reforma sistemului electoral va trece. Andrievschi face trimitere la un articol anterior în care a prezentat 15 teze în apărerea votului uninominal. Comentatorul trece în revistă și alte reforme anunțate de guvernare și conclzionează că ele nu vor avea succes dacă nu va exista o colaborare între putere și societatea civilă.

Alte subiecte comentate în presă:

„Sensul politic şi sensul uman al împăcării” – o analiză semnată de Valeriu Vasilică, directorul agenţiei de presă IPN, despre iniţiativa recentă a preşedintelui Igor Dodon privind lansarea unei platforme de dialog social „pentru împăcare şi (re)conсiliere între cele două maluri ale Nistrului”. Realizarea acestei iniţiative trebuie să pornească, crede Vasilică, de la „identificarea unui consens obligatoriu pe malul drept al Nistrului asupra problemei”. El observă că, cel puţin pentru moment, este slabă speranţa că ideea platformei de dialog social va fi susţinută de categorii suficient de multe şi suficient de largi, în special din zona nepoliticului. Dacă vrea să-şi realizeze iniţiativa, Igor Dodon ar trebui să apropie categoriile de cetăţeni (între care, unii combatanţi, poliţişti şi militari participanţi la conflictul transnistrean de partea autorităţilor constituţionale, unioniştii, pro-europenii, minorităţile sexuale), categorii pe care le-a înstrăinat până acum, în special în campania electorală, remarcă Valeriu Vasilică. „Ar fi în consonanță cu rolul firesc al unui președinte de moderator între toate categoriile sociale și garant al intereselor acestora”, afirmă Vasilică şi atenţionează că „un astfel de comportament al președintelui” ar comporta însă „multiple riscuri pentru cariera sa politică și perspectivele formațiunii politice pe care a condus-o până nu demult de a ajunge la guvernarea țării”.

„De ce nu va apărea prea curând un partid de dreapta la Chișinău”, explică George Damian într-un editorial pe moldnova.eu. Autorul analizează datele unui recent sondaj de opinie și constată că tragedia cea mare a dreptei politice din Republica Moldova ar fi nu atât lipsa oricărei viziuni politice sau a vreunei minime ideologii, ci mai curând lipsa electoratului care ar sprijini-o. Damian observă că cei mai mulți dintre respondenți au nominalizat Partidul Socialiștilor la întrebarea care din formațiunile de dreapta le reprezintă cel mai bine interesele. „Când Partidul Socialiștilor este considerat „partidul de dreapta” care îi reprezintă pe 22,2% dintre cetățeni se cheamă că tot ceea ce înseamnă „dreapta” nu prea există în Republica Moldova”, constată George Damian. El concluzionează că „electoratul pare să își dorească un sistem politic patriarhal, un socialism de cumetrie condus cu o mână de fier în mănușă de catifea și este foarte posibil ca în viitorul Parlament să nu mai fie prezent nici un deputat de dreapta”.

Nicolae Negru constată într-un editorial pe pagina web a Ziarului Național că „oricâte arestări justificate ar efectua procurorii, neîncrederea față de ei, în interior și exterior, nu va dispărea, atâta timp cât nu vor inția o anchetă și la adresa Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție”. Eforturile procurorilor de a câștiga încrederea cetățenilor vor fi zadarnice „până nu se va clarifica de ce aceste două structuri au urmărit pasiv și complice devalizarea Băncii de Economii și „sifonarea” miliardului din rezervele BNM”, susţine Nicolae Negru. La părere sa, „inactivitatea” Procuraturii Generale și a CNA a transformat Republica Moldova „într-o ficțiune”, şi că „le-a dat curaj și i-a provocat până şi pe unii politicieni promițători și funcționari merituoși să se îmbogățească repede”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG