Linkuri accesibilitate

Dosarul semnalează o nouă etapă juridică în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Vice-ministrul de externe al Ucrainei a acuzat luni Rusia că finanțează terorismul livrând arme, muniție și fonduri rebelilor separatiști din estul Ucrainei și că îi discriminează pe locuitorii ne-ruși ai Crimeii anexate, în primul rând pe ucraineni și pe tătari.

Învinuirile fac parte din cazul deschis de Kiev împotriva Moscovei în cea mai înaltă instanță ONU, Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga. Agențiile de presă scriu că dosarul - în care se cer și daune pentru doborârea avionului malaiezian deasupra estului Ucrainei - semnalează o nouă etapă juridică în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

„Acest caz va dovedi dacă ordinea juridică internațională este capabilă să se opună țărilor puternice care disprețuiesc legea și drepturile omului”, a spus vice-ministrul de externe de la Kiev Olena Zerkal completului de judecată de la Haga, alcătuit din 16 magistrați. Zerkal a mai spus că țara ei dorește „o doză de calm și de stabilitate într-o situație imprevizibilă și periculoasă”.

Zborul de la Amsterdam spre Kuala Lumpur MH17 a fost doborât la 17 iulie 2014 de către o rachetă sol-aer de tip Buk deasupra zonei de conflict din estul Ucrainei, omorând toate cele 298 de persoane de la bord. Anchetatorii internaționali au stabilit că racheta a fost lansată din zona controlată de rebelii pro-ruși, de pe un lansator mobil adus din Rusia și dus apoi degrabă îndărăt. Rusia respinge această concluzie.

Numind doborârea zborului MH17 „un atac asupra umanității”, profesorul Harold Koh, un avocat reprezentând Ucraina, a avertizat că dacă Curtea de la Haga nu ia atitudine, lansatorul de rachete „s-ar putea întoarce în Ucraina mâine”.

Ucraina cere și compensații pentru atacurile împotriva civililor ucraineni în cei aproape trei ani de conflict, soldat până acum cu 10.000 de victime.

AP scrie că principalul caz, în care Ucraina cere Curții să stabilească dacă Rusia încalcă tratatele privind finanțarea terorismului și discriminarea rasială, ar putea fi dezbătut câteva luni sau chiar ani de zile. Dar judecătorii ar putea adopta destul de repede, în câteva săptămâni, măsurile temporare cerute de Ucraina la audierea de luni la Haga, de exemplu un ordin de oprire a finanțării rebelilor din estul Ucrainei și unul de eliminare a discriminării ne-rușilor din Crimeea.

Rusia consideră dosarul „motivat politic” și urmează să-și prezinte argumentele marți. Audierile vor dura până joi.

Avocatul Koh a spus că Ucraina dorește ca instanța ONU „să-și folosească autoritatea juridică pentru a proteja civilii ucraineni nevinovați, țintele terorismului lipsit de discernământ și ale anihilării culturale”.

Potrivit AFP, Kievul spune că s-a hotărât să apeleze la instanța ONU pentru că Moscova „n-a reacționat” la eforturile de găsire a unei soluții pașnice, iar negocierile ce se vor ține de-acum înainte nu au șanse de succes.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat luni începerea procedurilor juridice la Haga, scriind pe FB că este „un moment istoric” și că „adevărul este mai puternic decât armele”.

Curtea Internațională de Justiție a fost înființată în 1945 ca să tranșeze dispute între țări. Deși membrii ONU sunt datori să respecte deciziile sale – scrie AFP – în realitate verdictele Curții nu prea au urmări practice, pe teren.

XS
SM
MD
LG