Linkuri accesibilitate

Lilia Carasciuc: „Atunci când societatea civilă nu vine cu o alternativă statul stagnează...”


Interviul dimineții cu directoarea Transparency International.

Într-o declarație comună, mai multe organizații obștești constată că se încearcă deteriorarea mediului de activitate al societății civile prin acțiuni sistemice de discreditare a ONG-urilor. Aceștia scriu că sunt învinuiți că ar propaga o imagine proastă a unor instituții publice, din sectorul justiției bunăoară și că ar promova opinii politice părtinitoare. Membrii organizațiilor obștești, notează în context că dialogul cu autoritățile publice este afectat de neîncredere și fac apel către partenerii de dezvoltare să urmărească îndeaproape şi să dezaprobe toate acţiunile care vin să submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei şi a exprimării. O discuție pe această temă cu Lilia Carasciuc, directoarea Transparency Moldova.

Europa Liberă: De ce acum guvernații reacționează astfel la critică, de vreme ce au existat mereu inițiative ale autorităților, dezaprobate de ONG-iști?

Lilia Carasciuc: „Societatea civilă întodeauna trebuie să vegheze instituțiile statului, mai ales acele organizații watch dog. Este și responsabilitatea lor de a venit cu o opinie de alternativă, cu un raport de alternativă, și doar în existența acestor opinii de alternativă, se creează un vector de mișcare, se creează o evoluție. Atunci când societatea civilă nu vine cu o alternativă, atunci statul stagnează. Ceea ce se întâmplă acuma, eu cred că guvernanții noștri au călcat prea tare prin străchini, s-au încălcat prea multe legi pentru ca societatea să nu reacționeze mai aprig. Din această cauză, instituțiile statului se comportă autodefensiv, și încearcă să se autoconserveze, ceea ce desigur nu este convenabil societății.”

Europa Liberă: ONG-urile n-au cerut niciodată încuviințare pentru critică, ce le-ar încurca acum să continuie monitorizarea guvernării?

Lilia Carasciuc: „Păi, asta și este ceea ce facem, ne continuăm lucrul mai departe. Este altceva că reacția statului este mai diferită. Dacă trei sau patru ani în urmă aveam șanse să venim cu rapoarte de alternativă, critice, și guvernanții să spună mulțumesc, să ne sune, și să ne invite la discuții, acum vedem o reacție de autoapărare. Vedem o schimbare de atmosferă. Dacă câțiva ani în urmă, ceea ce făceam noi era o activitate de advocacy, pentru a schimba cadrul legal, pentru a-l îmbunătăți, pentru a crea mai multă transparență, democrație etc. atunci în ultimii doi ani noi mai mult ne-am opus adoptării unor acte care aveau denumiri foarte frumoase, dar cu agende ascunse.”

Europa Liberă: Cum credeți că s-a ajuns la această situație?

Lilia Carasciuc: „S-a ajuns treptat. Societatea civilă trebuie să fie foarte aprigă, să reacționeze foarte rapid. Nu putem să fim într-o situație de tranziție de 20 de ani deja, trebuie să cerem rezultate și nu doar reforme de dragul reformelor.”

Europa Liberă: Prin aceste acțiuni ofensive, în opinia mai multor reprezentanți ai societății civile, cum ar fi de exemplu includerea ONG-urilor și mass-mediei de CNA într-o strategie anticorupție, ce credeți că se încearcă să li se spună organizațiilor neguvernamentale?

Lilia Carasciuc: „Da, noi spunem că și societatea civilă are multe semne de întrebare și la capitolul integritate, capacități etc. Dar, ceea ce ne-a indignat mai tare este că au încercat să ne controleze. Noi trebuie

Este obligația noastră să controlăm statul....

să ne impunem aceste reguli, printr-o autoadministrare, și nu să fim controlați de instituțiile statului. Este obligația noastră să controlăm statul. Aceasta a avut o ripostă din partea societății civile, și din partea mass-mediei, din cauza că noi așteptăm în aceste strategii să fie investigate mai multe cazuri de corupție la nivel înalt, investigarea furtului din sistemul bancar, să fie inclusă și întrebarea de la cine a pornit această idee de a spăla și legaliza acei bani care au fost fraudați, pentru că asta avea să ducă la consecințe nefaste, nu doar pentru Republica Moldova, dar pentru întreaga regiune.

Și iată în timp ce noi așteptăm astfel de acțiuni de la instituțiile statului, care se presupune că ar trebui să combată corupția, ele se ocupă de coduri de etică pentru ONG-uri. Ne sustrage atenția de la un furt bancar, echivalent a 12% din PIB, și posibil nu doar de la acesta, la câteva coduri de etică și acțiuni de așa gen.”

Europa Liberă: Și în aceste condiții, chiar există riscul ca reprezentanții societății civile să se împartă pe baricade, să-și piardă din putere de presiune, de dialog, pe care a avut-o?

Lilia Carasciuc: „Știți, scopul este de a ne slăbi într-un fel, dar eu consider că atunci când ne confruntăm cu astfel de lucruri, noi devenim mai puternici. În astfel de confruntări, la noi se separă grâul de neghină, și atunci ne separăm de cei bruni care încearcă să cânte blond, și să cânte osanale statului, atunci când statul nu merită acest lucru.”

Europa Liberă: Ar vrea guvernarea să comunice doar cu unele organizații pe care le consideră credibile, ar fi acesta un scop?

Lilia Carasciuc: „Eu consider că statul nostru foarte bine știe care sunt organizațiile credibile, cu resurse etc. Dar, sigur că se preferă să se lucreze cu organizații comode, și iarăși... acest lucru este făcut dintr-un spirit de autoconservare.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul unde este plasat în acest dialog?

Lilia Carasciuc: „Cu părere de rău, atunci când sursele mass-media sunt concentrare într-o singură mână, cetățeanul se informează din aceste surse, care sunt disponibile. Sigur că în acest sens este foarte important ca și societatea civilă să susțină mass-media care este cât de cât liberă, sau care încearcă să aibă o opinie de alternativă.”

Europa Liberă: Ce riscuri există dacă societatea civilă nu reușește să aducă în vizorul public anumite probleme, anumite scăpări din partea autorităților?

Lilia Carasciuc: „Istoria ne dă multe exemple când societatea n-a reușit să exercite presiune, și prin acest fapt nu s-a pierdut doar democrația, dar s-a ajuns la dictaturi. Eu consider că noi nu putem să ne permitem astfel de jerfte în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Recent, autorități din justiție, printre care și procurorul general, au spus că acest sector are o imagine proastă inclusiv din cauza organizațiilor obștești. Concomitent, în noua ediție a raportului Departamentului de Stat al SUA, privind drepturile omului, se arată că în Republica Moldova corupția, în special în sistemul judiciar, a continuat să fie cea mai semnificativă problemă în anul 2016. Este vorba de probleme ce nu pot fi ascunse, chiar dacă să presupunem că se dorește aducerea la tăcere a unor critici?

Lilia Carasciuc: „Procurorul general dacă va urmări logica asta, degrabă va declara că Departamentul de Stat al SUA strică imaginea sistemului judiciar. Eu consider că aceasta este o poziție defensivă. Ceea ce așteptăm este ca să implementăm strategii nu de dragul strategiilor. Se reformează sectorul justițiar, ca să avem mai multe persoane cu o imagine foarte bună, persoane independente care pot judeca obiectiv, dar nu să aibă o justiție selectivă.

Atunci când vom vedea aceste lucruri, atunci vom spune că noi avem progrese pentru implementarea strategiei de reformare a sectorului justițiar, dar atâta timp cât instituțiile statului ne spun că ele au implementat 90%, și iată iată vin beneficiile, noi nu le vom crede.”

XS
SM
MD
LG