Linkuri accesibilitate

Un nou sistem de achiziții publice ar putea înjumătăți „problemele existente”


De doi ani fiecare instituție publică este obligată să adopte un plan anual de achiziţii, în baza căruia să organizeze tendere sau concursuri. Această prevedere legală însă este ignorată de peste 95% din autorități, iar mecanismul de sancționare nu a fost pus în aplicare niciodată până acum, afirmă Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. Anume prin această breşă s-ar face risipă de bani publici, atrage atenţia experta, procurându-se bunuri şi servicii inutile sau inoportune, fără ca acest fapt să poată fi monitorizat de către societatea civilă.

Mai multe primării au atins performanta de a „planta” flori şi arbori în plină iarnă. Asta au descoperit observatorii Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă şi ai altor zece ONG-uri locale care monitorizează contractele de achiziţii publice efectuate de diferite autorități. Firește asta s-a întâmplat doar pe hârtie, nu şi în realitate. În satul Hlina, din raionul Briceni, au fost cumpărate telefoane de ultimă generaţie cu pachete internet pentru funcționarii primăriei. La Sângera, o suburbie a Chișinăului, s-au cheltuit peste două milioane de lei pentru platforme de colectare a gunoiului, care însă au fost abandonate chiar din faza de șantier. Sunt câteva exemple de contracte cu valoare mică, care însă generează cele mai multe probleme pentru că informațiile despre aceste achiziții nu sunt publicate nicăieri, a afirmat președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate.

Olesea Stamate
Olesea Stamate

Pentru a veghea cât de oportune sunt aceste procurări de bunuri şi servicii, fiecare instituție este obligată să adopte un plan anual de achiziţii. Lucru care nu se întâmplă de fapt, mai spune Olesea Stamate:

„La moment, noi avem puţin mai mult de jumătate la nivel local care au elaborat planul de achiziţii pentru 2017, mai puţin l-au şi publicat pe web. La nivel central, este vorba de instituţii care nu ar trebui să-şi permită asemenea lux – Cancelaria de Stat, Banca Naţională, Ministerul de Interne”.

Explicaţia invocată cel mai des de funcționari atunci când li se cere aceste planuri anuale este insuficiența cronică a banilor destinate achiziţiilor. Totuşi, puținele resurse publice disponibile ar putea fi folosite mai raţional, crede experta.

Plus la toate, există deficiențe la supravegherea contractelor din partea autorităților responsabile, nu se aplică penalități agenților economici care nu-şi respectă obligațiunile, în schimb în unele cazuri, ca la Orhei, de exemplu, ei continuă să primească fonduri publice. Toate acestea se întâmplă în ciuda faptului că de la 1 mai 2016 şi 1 ianuarie 2017 se aplică un cadrul legal nou, despre care oameni avizați spun că ar fi mai bun decât cel precedent.

Viceministrul finanţelor Iurie Cicibaba a spus că din luna mai ar putea fi pus în funcțiune noul sistem de achiziții electronice - program finanţat de UE şi BERD - , menit să rezolve jumătate din problemele existente. Acest nou instrument va ridica nivelul de transparență şi să ușura viaţa celor din domeniu, a adăugat Cicibaba, totodată angajații Agenției Achiziţii Publice vor face rost de timp şi resurse pentru a supraveghea contractele atribuite:

Iurie Cicibaba
Iurie Cicibaba

„Fiecare cetățean care vrea să verifice ce cumpără primăria unde el locuiește, orice autoritate centrală care ceva procură, vrea să înţeleagă de ce a fost procurat anume aceste [bunuri]. Şi legea deja ne permite să fie toate aceste date deschise, cu excepţia datelor personale şi cu excepţia secretului comercial ori a secretului de stat, dar asta e în cazul a 90% din toate achizițiile publice”.

Sistemul nou va fi aplicat numai în cazul aşa-ziselor contracte cu valoare mică: pentru achiziționarea produselor şi serviciilor în valoare de până la 80 mii de lei şi pentru lucrări sub 150 de mii de lei. Viceministrul finanţelor Iurie Cicibaba a mai spus că autoritățile vor să reducă numărul entităţilor care au voie să facă achiziţii. De exemplu, în locul celor 38 de instituții ale Fiscului să existe una singură, la fel şi în cazul Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă sau a Agenţiei pentru siguranţa alimentelor.

Ekaterina Iakovleva, manager de proiect din partea Delectației UE la Chişinău, a spus că Uniunea Europeană pune accent pe reformarea sistemului de achiziţii publice, care este parte de al Acordului de Asociere.

Ekaterina Iakovleva
Ekaterina Iakovleva

Ea a îndemnat organizațiile non-guvernamentale să monitorizeze acest proces şi să ajute astfel la preluarea standardelor europene, ceea ce ar descuraja utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

XS
SM
MD
LG