Linkuri accesibilitate

Încheierea misiunii de evaluare a Fondului Monetar Internațional și îngrijorările societății civile, cu privire la înrăutățirea dialogului dintre autorități și sectorul neguvernamental, sunt subiectele retrospectivei săptămânii care se încheie.

Săptămâna aceasta Fondul Monetar Internațional și-a încheiat misiunea de evaluare. De concluziile evaluării va depinde debursarea unei noi tranșe din împrumutul total de aproape 180 de milioane de dolari. Deși experții spun că semnalele lansate de reprezentanții fondului au lăsat loc de optimism, există rezerve la anumite capitole. De ce, l-am întrebat pe specialistul economic Stanislav Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări de la Business Intelligent Services:

„Remarca FMI în ceea ce vizează arieratele acumulate din sectorul energetic și necesitatea rezolvării problemei costurilor, nu înseamnă altceva decât că trebuie să ne așteptăm la o creștere a tarifelor la utilități în perioada următoare. Această creștere a tarifelor ar putea pune presiune pe inflație, iar o altă remarcă a celor de la FMI pentru autorități, în special pentru BNM, în condițiile în care inflația va crește într-un ritm mai mare decât cel așteptat, atunci BNM trebuie să apeleze la o înăsprire a politicii monetare, ceea ce ar însemna iarăși o creștere a costurilor de finanțare, și respectiv o restricționare a accesului la finanțare pentru mediul de afaceri.”

În linii generale, Stanislav Madan spune că FMI a reușit să aducă un soi de coerență în politicile adoptate de autoritățile moldovene, dar și să le taxeze, făcând referire la așa zisa „amnistie fiscală”, proiectul căreia a fost retras din Parlament în ultima zi de ședere a misiunii FMI în Moldova, observă analistul.

Îngrijorări au fost exprimate și de mai multe organizații neguvernamentale. Într-o declarație, semnată de membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, se observă o înrăutăţire a dialogului dintre guvernare şi autorităţi, pe de-o parte, şi societatea civilă, pe de altă parte. Directoarea executivă al Transparency International - Moldova, Lilia Carasciuc:

„În anul 2016 membrii platformei au făcut 16 declarații publice prin care au cerut mai multe lucruri guvernanților, au cerut mai multă transparență în procesul de restituire a banilor, au cerut mai multă transparență asupra cazului lui Filat, am cerut atitudine față de unele proiecte de legi, dar reacția a fost foarte slabă. Mai degrabă, ultima reacție a fost din cauza presiunii FMI-ului, am în vedere scoaterea de pe rol a legii cu privire la amnistia fiscală.”

În declarație, semnatarii fac referire la încercări de clonare practic a unei agende pretins reprezentativă societății civile. Cel mai recent exemplu în acest sens a fost observat la sfârșitul lunii februarie, când în cadrul unui eveniment numit Forumul Civic de Monitorizare a implementării Acordului de Asociere, urmau să fie prezentate mai multe rapoarte din numele unor organizații care nici măcar n-ar fi făcut cunoștință cu informațiile incluse în documentele respective. Autorii apelului trec în revistă și cazuri de intimidare a presei, și sesizează partenerii de dezvoltare „să urmărească îndeaproape, să prevină şi să dezaprobe toate acţiunile care vin să submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei şi a exprimării în Republica Moldova”.

XS
SM
MD
LG