Linkuri accesibilitate

Europa cu mai multe viteze, o „condamnare la subdezvoltare” (C.Pantazi / Hotnews.ro)


„Și Puterea, și societatea civilă așteaptă următoarea confruntare” (Teodor Tiță / Dilema Veche)

Perspectiva unei Europe cu mai multe viteze ar însemna „condamnarea la subdezvoltare”, prin „pierderea contactului cu nucleul dur și instalarea în statutul de periferie”, scrie Cristian Pantazi pe site-ul Hotnews.ro. În opinia lui, principalul risc vine din prezența la manetele puterii a unor politicieni precum Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, liderii celor două partide care compun coaliția de guvernare. România trebuie să evite neapărat ieșirea din nucleul dur al Uniunii. Deja trei lideri politici s-au delimitat în mod oportun până acum de euroscepticismul țărilor din grupul Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia): fostul președinte Traian Băsescu, actualul președinte Klaus Iohannis și fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș. Nu se prea cunoaște poziția politică a actualului premier social-democrat Sorin Grindeanu, remarcă Pantazi, dar e deja clar că merge pe o linie periculoasă din punct de vedere economic. Guvernul încearcă să cumpere bunăvoința populației” cu „cadouri post-electorale”, care pun în pericol echilibrele economice. „Pur și simplu nu vom fi credibili să cerem să stăm alături de nucleul dur din UE când noi ne distrugem singuri economia și justiția. Nimeni nu va vrea să se asocieze cu o țară atât de instabilă”, sună avertismentul comentatorului de la Hotnews.

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu poartă un dialog cu Ioana Ene-Dogioiu de la ziare.com. Diaconescu consideră că „episodul OUG 13 ne-a vulnerabilizat poziția de discuții în contextul complicat al Europei cu două viteze și, din cauza problemelor interne, România nu este în situația de a avea propuneri și de a negocia strâns”. Pentru România, spune invitatul site-ului ziare.com, o singură variantă de viitor ar fi favorabilă: „cea coezivă, solidară, cu respectarea dreptului egal de decizie în cadrul UE al celor 27”, numai că decizia care se va lua va depinde de interesele politice naționale ale statelor membre, și deja câteva dintre cele mai influente au arătat care ar fi dorința lor: să rămână numai cine se simte în stare. Cristian Diaconescu reamintește care sunt principalele avantaje pe care le-a avut România odată cu aderarea la Uniunea Europeană: în primul rând, „sprijinul UE pentru ca peste 4 milioane de români să-și găsească slujbe, și ei ar trebui să fie prima grijă a oricărui politician de la București când discuta viitorul Europei”. În al doilea rând, a fost binevenita presiune occidentală pentru respectarea principiilor statului de drept. Or, în clipa de față se poate observa, mai spune cel intervievat, că „nici fostul, nici actualul Parlament nu au avut un punct de vedere public în ceea ce privește anexarea Crimeii și intervenția Federației Ruse în estul Ucrainei”, iar discursul împotriva multinaționalelor, promovat de coaliția aflată la guvernare în România, amenință soarta investițiilor străine aici, cu consecințele știute.

În săptămânalul Dilema Veche, Teodor Tiță înregistrează semne de frustrare în rândul protestatarilor pe tema ordonanței 13. „Brutalitatea, dublată de un soi de aroganță specială, cu care a acționat coaliția de guvernare la doar o lună după alegeri, scrie jurnalistul, nu e ceva ce poate fi uitat ușor. Dacă adăugăm (...) și faptul că nu au existat regrete reale exprimate în public, obținem o poză a unui armistițiu. Și Puterea, și societatea civilă așteaptă următoarea confruntare. Și unii, și alții știu că vine, nimeni nu ştie deocamdată care va fi subiectul”. Comentatorului i se pare însă clar că sunt create condiții pentru dezvoltarea populismelor. Cum ar putea arăta ele într-o țară în care și extrema dreaptă, și extrema stângă au îmbrăcat, în secolul trecut, forme atipice, e mai bine să nu vrem să știm.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG