Linkuri accesibilitate

„Parlamentarii vor să lege mâinile Autorităţii Naţionale de Integritate şi Fiscului la verificarea averilor” (mold-street.com)


„Demnitarii construiesc fortăreţe în calea interesului public” (Lilia Zaharia/report.md).

Agenţia de presă IPN publică un interviu cu ministrul eston de externe, Sven Mikser, care a vizitat recent Moldova în contextul preluării de către Estonia a președinției Consiliului European, în a doua jumătate a anului 2017. Sursa citată observă că diplomatul eston este primul oficial al UE care vizitează Moldova după învestirea președintelui Igor Dodon, care critică Acordul de Asociere. Întrebat cum se văd din exterior dezbaterile de la Chișinău dintre Președinție, Guvern şi Parlament privind modelul de dezvoltare: european sau euroasiatic?, ministrul eston de externe a răspuns că „ar fi sănătos să existe un mesaj unic din partea tuturor reprezentanților puterii”.


Numai că deocamdată „există idei diverse despre modul în care Moldova trebuie să avanseze cu reformele şi aspirațiile europene”, observă diplomatul. El a mai afirmat că Moldova trebuie să decidă ce curs geostrategic este mai bun pentru dezvoltarea țării şi să muncească pentru a-şi atinge obiectivele. „Cred că, dacă reușiți să transformați integrarea europeană în ceva ce este deasupra peisajului politic, atunci puteți să scăpați de influențe externe nedorite”, a mai spus, între altele, ministrul eston de externe.

„Parlamentarii vor să lege mâinile Autorităţii Naţionale de Integritate şi Fiscului la verificarea averilor”, titrează portalul mold-street.com într-un articol preluat de pe blogul EuroPass. Autorii articolului au descoperit un nou proiect de lege controversat care fusese avansat la finele anului trecut concomitent cu proiectul aministiei fiscale de curând retras din Legislativ. Proiectul presupune un şir de amendamente care dacă vor fi adoptate ar însemna că Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Fiscal vor putea doar „constata” cine și câtă avere a legalizat, fără însă să poată verifica proveniența banilor sau să pună întrebări incomode rău-platnicilor. Propunerile afectează un număr mare de prevederi de ordin instituțional (ANI) și fiscal (Codul Fiscal), care pot avea repercusiuni asupra sistemului de colectare a veniturilor la buget și capacităților de gestionare instituțională ale entităților implicate în proces, se mai constată în articol.

„Demnitarii construiesc fortăreţe în calea interesului public” – un articol semnat pe report.md de Lilia Zaharia. Ea observă că Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care ar trebui să verifice averile demnitarilor, are în acest an un buget auster, în schimb, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal aproape că i s-a dublat bugetul. Comparând alocaţiile pentru cele două instituţii aflate în proces de reformare, expertul financiar Veaceslav Negruța constată că guvernarea își fortifică instituții și pârghii de protecție personală: „Acum sunt în construcții fortărețe pe bani publici, care le-ar asigura indulgență față de lege, dar și confort pentru cei de la guvernare, inclusiv prin întărirea conceptului de date cu caracter personal, respectiv, îngrădind accesul la informații de interes public”, a menționat expertul, pentru report.md. Negruţă a mai afirmat că bugetul de peste 5,8 milioane de lei alocat ANI ar fi „insuficient” pentru funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească instituția reformată, dar că a fost o decizie premeditată a guvernării care spera să promoveze legea aministei fiscale şi să compromită astfel reforma sistemului de integritate.

Moldnova.eu publică un interviu cu directorul Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, Ion Iovcev. El afirmă că situaţia şcolilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului nu s-a schimbat în bine în pofida mai multor promisiuni ale noii administrații de la Tiraspol. „Strategia lor a rămas aceeași: de a distruge tot ce e românesc”, a menţionat Iovcev, trecând în revistă multiplele dificultăţi cu care se confruntă instituţiile de învăţământ. Despre situaţia politică de la Chişinău. Ion Iovcev a spus că îl îngrijorează declaraţiile despre limbă şi istorie ale preşedintelui Igor Dodon. „Faptul că a depus flori aici la monumentul dedicat cazacilor care au murit în războiul de la Nistru. Pe mine mă doare. Prin acest gest a lovit în demnitatea noastră”, a mai afirmat Ion Iovcev.

Reporterii portalului newsmaker.md observă că tot mai frecvent se vorbeşte despre adâncirea prăpastiei între malurile Nistrului şi au încercat să identifice punți de legătură între cele două maluri. Una din ele sunt școlile cu predare în grafie latină din stânga Nistrului, care rămân funcţionale deşi se confruntă cu multiple dificultăți. Un alt factor ce apropie locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului este pașaportul moldovenesc care a devenit și mai atractiv pentru locuitorii regiunii transnistrene după ce Moldova a obținut liberalizarea vizelor. Ambele maluri ale Nistrului primesc prin aceeași conductă gaze naturale de la Federația Rusă. Datoria la gaze este și ea comună și este datoria companiei Moldovagaz față de Gazprom, iar soluționarea problemei datoriilor separat de contextul procesului de reglementare este imposibilă. Deși între cele două maluri ale Nistrului nu există o legătura telefonică directă, regiunea transnistreană folosește prefixul extern al Republicii Moldova. În articol sunt aduse și alte exemple care, cred autorii articolului, ar ilustra că cele două maluri ale Nistrului constituie un singur stat chiar dacă o parte din el rămâne în afara controlului autorităților constituționale.

Igor Dodon ar putea „pierde totul înainte de vreme” notează Mădălin Necşuţu într-un editorial din Evenimentul Zilei. Autorul observă că preşedintele Dodon trăiește sub „adrenalina funcției” și își concentrează toate acțiunile politice în exercitarea ei, deşi nu are prea mult spațiu de manevră. „Smucirile violente și agresivitatea cu care operează Dodon s-ar putea întoarce împotriva sa” şi ar putea conduce la „scăderea în sondaje a PSRM-ului”, anticipează editorialistul. El mai observă că Dodon se „metamorfozează dintr-un luptător anti-sistem într-un dictator gata să preia sistemul și să-l folosească a pe propria jucărie”. Numai că una pro-rusească, subliniază Necşuţu. În opinia sa, electoratul lui Dodon nu va omite că din Rusia „nu vine nici un bănuţ”, în timp ce sărăcia e la ea acasă în Moldova. „Dodon și compania sa socialistă de la PSRM, ar putea pierde totul chiar pe limba lor”, concluzionează Mădălin Necşuţu.

La moment, planul de etapă al lui Igor Dodon este utilizarea funcției de Președinte al Republicii Moldova în calitate de trambulină pentru ca PSRM să acumuleze majoritatea parlamentară la următorul scrutin legislativ”, consideră analistul politic Ion Tăbîrţă, citat de tribuna.md. „Dodon promovează o politică populistă cu scopul de a acumula cât mai multe bile electorale la următoarele alegeri parlamentare”, a mai spus analistul. Despre iniţiativa preşedintelui Igor Dodon de modificare a Constituţiei, care prevede temeiuri suplimentare de care să dispună instituţia prezidenţială pentru a dizolva Parlamentul, Ion Tăbîrţă spune că ea nu este posibilă „într-o republică parlamentară”. „Pentru a fi acceptată trebuie să fie schimbat modelul de republică, cel puțin în una semiprezidențială. Igor Dodon știe că lui nu-i va reuși acest lucru, dar face conștient jocul de-a puterea pentru a-și construi în rândurile electoratului imaginea Președintelui care vrea să facă multe, dar nu este lăsat de guvernare”, mai crede analistul.

Motivul pentru care ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Dumitru Braghiș, a fost rechemat va putea fi înțeles odată cu numirea unui nou ambasador, susține analistul Vlad Țurcanu. În cadrul unei emisiuni la Radio Chişinău, Ţurcanu nu a exclus că ar exista o înţelegere între guvernare şi președinție şi că actuala guvernare i-ar ceda în mod voluntar lui Dodon problematica rusească şi segmentul de cooperare cu Federația Rusă. Ţurcanu mai notează că între Republica Moldova și Federația Rusă „se țes niște înțelegeri”, iar dacă preşedintele Dodon va avea un cuvânt greu de spus în aceste „țesături”, atunci, crede analistul, „nu ar trebui să ne așteptăm la apărarea intereselor Republicii Moldova, pentru Dodon este dispus să facă cedări continue în fața Federației Ruse”. Vlad Țurcanu mai observă că în timpul vizitei lui Igor Dodon la Moscova, Dumitru Braghiș nu a participat la toate întâlnirile oficiale, ceea ce, crede analistul, „denotă o lipsă de încredere a șefului statului față de ambasador”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG