Linkuri accesibilitate

Nicolae Osmochescu: „Temeiurile propuse de Igor Dodon sunt neclare şi contradictorii din punctul de vedere al logicii juridice, al logicii unui act legislativ fundamental ”


Prof. univ. Nicolae Osmochescu,în studioul Europei Libere

Interviul dimineții cu un cunoscut profesor universitar, expert constituțional.

Cât de justificată şi realizabilă în actualele condiţii este iniţiativa preşedintelui Igor Dodon de modificare a Constituţiei? Iniţiativă anunţată în ajun şi care prevede temeiuri suplimentare de care să dispună instituţia prezidenţială pentru a dizolva Parlamentul. Punctul de vedere al expertului constituţional Nicolae Osmochescu, doctor în drept şi profesor universitar.

Europa Liberă: O iniţiativă de modificare a Constituţiei anunţată de preşedintele Igor Dodon, astfel încât instituţia prezidenţială să dispună de competenţe suplimentare, în special temeiuri în plus de dizolvare a Parlamentului. În primul rând, cu titlu de precizare doar, cât de legitim sau îndreptăţit este ca un preşedinte care şi-a obţinut mandatul în anumite condiţii şi prevederi constituţionale să iniţiaze acum amendarea Constituţiei ca să obţină împuterniciri în plus?

Nicolae Osmochescu: „Potrivit teoriei şi practicii dreptului constituţional, dar şi a practicii statelor contemporane, din momentul în care președintele a intrat oficial în exerciţiul funcţiei el are drept la iniţiativă legislativă. El s-a folosit de acest drept de a veni cu o iniţiativă legislativă care are ca scop modificarea unui articol din Constituţie. Din punct de vedere etic, e o altă problemă.”

Europa Liberă: Ce trebuie să urmeze acum ca preşedintele Igor Dodon să poată merge mai departe cu iniţiativa sa?

Nicolae Osmochescu: „La moment, procesul de dizolvare a Parlamentului este reglementat prin articolul 85 din Constituţie în care sunt stipulate expres două temeiuri pentru a avea dreptul şi posibilitatea de a demite parlamentul de către președintele statului.

Primul este în cazul imposibilității formării Guvernului. Al doilea – dacă este blocată procedura de adoptare a legilor. Pentru ambele temeiuri sunt prevăzuți termeni concreți. Pentru blocarea procesului legislativ de adoptare a legilor este prevăzut termenul maxim de trei luni. Dacă timp de trei luni Parlamentul nu a adoptat nici un act legislativ el poate fi dizolvat de președinte.

În al doilea caz - dacă în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări Guvernul nu a fost învestit de noul Parlament. Preşedintele vine acum cu această iniţiativa, şi vine cu ea nu în Parlament unde ar trebui, dar o anunţă la un briefing, la care declară că va veni cu o iniţiativa în Parlament pentru modificarea art. 85 şi suplimentarea lui cu încă cinci temeiuri care ar permite președintelui să dizolve parlament.

Care sunt aceste temeiuri? Primul – preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul după consultarea fracţiunilor parlamentare. În timpul briefingului, Dodon a invocat ca exemplu practica Republicii Franceze unde preşedintele are dreptul să dizolve camera inferioară a Parlamentului, dar numai camera inferioară şi în anumite condiţii.

Al doilea temei – în cazul în care Parlamentul nu a îndeplinit în termeni de 12 luni voinţa poporului exprimată prin referendum consultativ .

Trei – în cazul care referendum republican privind demiterea preşedintelui Republicii Moldova s-a soldat cu un rezultat negativ sau dacă a fost confirmată nevalabilitatea acestui referendum de către Curtea Constituţională.

Patru – Parlamentul nu a adoptat legea bugetului de stat în termen de două luni de la începutul exercițiul financiar.

Cinci – Parlamentul poate fi dizolvat prin referendum iniţiat de către președintele ţări. Aceste sunt cele cinci noi temeiuri pe care preşedintele Dodon propune cu un ton ultimativ să fie examinate de parlamentari. El a avertizat că dacă iniţiativa sa nu va fi examinată de parlamentari, atunci în termenii prevăzuți de Constituţie el îşi rezervă dreptul de a iniţia un referendum, inclusiv colectarea semnăturilor pentru organizarea lui.”

Europa Liberă: Cât spaţiu de manevră are preşedintele Dodon pentru a ajunge la referendum?

Nicolae Osmochescu: „Cred că până a spune cât spaţiu are preşedintele art trebui să vorbim despre aceste cinci temeiuri noi pe care el le propune. Este o novaţie absolută care nu se mai întâlneşte din câte cunosc eu nici într-o ţară aşa formulări pentru a acorda preşedintelui unei ţări parlamentare dreptul de a dizolva parlamentul. Din punctul de vedere al logicii şi al tehnicii juridice toate aceste formulări sunt foarte confuze şi contradictorii. ”

Europa Liberă: Preşedintele Dodon spunea însă că aceste propuneri răspund nevoii de „echilibrare a puterilor în stat” şi de asigurare a „coerenței Constituției”.

Nicolae Osmochescu: „Conform constituţiei în vigoare, preşedintele are la dispoziţie multe mecanisme şi multe posibilităţi ca să-şi exercite funcţia sa de moderator a celor trei ramuri ale puteri, dar trebuie să le folosească eficient, la timp şi la momentul potrivit. Personal nu văd necesitatea şi dreptul de a dizolva Parlamentul ca un mecanism care i-ar permite președintelui să fie un moderator mai eficient în echilibrarea celor trei puteri în stat.”

Europa Liberă: Preşedintele Igor Dodon a spus în repetate rânduri că doreşte dizolvarea acestui Parlament. Această iniţiativă pare a fi una din căile pe care le concepe domnia sa pentru a-şi realiza această dorinţă. Ar fi putut preşedintele Dodon să urmeze o cale mai scurtă, dacă-şi doreşte, cu pasiune politică, s-ar putea spune, dizolvarea acestui Parlament? De exemplu, să iniţieze un referendum de dizolvare a Legislativului? De ce să modifice neapărat Constituţia?

Nicolae Osmochescu: „Un asemenea referendum nu poate fi organizat pentru că el nu va obţine aviz pozitiv din partea Curţii Constituţionale. Constituţia Republicii Moldova, dar şi cele ale majorităţii statelor, nu prevede un aşa temei – apelarea la referendum pentru dizolvarea parlamentului sau auto-dizolvarea parlamentului.

Cele cinci temeiuri propuse de Igor Dodon sunt, repet, sunt foarte confuze, sunt neclare şi contradictorii din punctul de vedere al logicii juridice, al logicii unui act legislativ fundamental (Constituţia). Ele urmăresc un singur scop şi anume posibilitatea de a dizolva legal acest Parlament şi declanșarea alegerilor anticipate, pe care preşedintele pe altă cale nu le poate obţine. Pentru ca să fie clar de ce spun că ele sunt foarte confuze şi contradictorii o să aduc un singur exemplu – declaraţia preşedintelui că în cazul în care parlamentul nu a îndeplinit în termen de 12 luni voinţa poporului exprimată prin referendum consultativ atunci preşedintele are dreptul să dizolve parlamentul. Referendumul consultativ de aceea şi estese numeşte consultativ şi nu legislativ. El acordă persoanei care solicită referendumul un anumit carte blanche politic, dar în nici un caz dreptul de a dizolva parlamentul. ”

Europa Liberă: În cazul în care, ipotetic, iniţiativa de modificare a Constituţiei ar avea sorţi de izbândă, când ar putea fi organizate, de fapt, alegeri parlamentare? Procedurile, totuşi, durează.

Nicolae Osmochescu: „Putem admite cele mai avantajoase şi favorabile condiţii atât în timp, cât şi în spaţiu şi presupune că vor trece aceste modificări în Constituţie. Numai că preşedintele a uitat de încă un lucru – pentru organizarea referendumului trebuie să includem ca o etapă obligatorie avizarea problemei înaintate spre referendum pentru modificarea Constituţiei de către Curtea Constituţională. Dacă luăm examinarea problemei în Curtea Constituţională – 6 luni, apoi adoptarea hotărârii de organizare a referendumului, petrecerea lui, anunţarea rezultatelor, atunci alegerile anticipate ar putea avea loc taman în termenul în care ar urma să fie desfășurate alegerile ordinare în 2018. Nicidecum mai devreme.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG