Linkuri accesibilitate

„Ambasadorul ispăşitor” (Kommersant.ru)


Moldova îi comemorează pe cei căzuți în războiul de pe Nistru (Ziarul Național, Ziarul de Gardă).

Ambasadorul ispăşitor” este titlul corespondenţei semnată de Vladimir Soloviov pentru publicaţia rusească Kommersant.ru. Conflictul dintre președintele pro-rus Igor Dodon şi guvernul pro-european ar sta baza rechemării Ambasadorului moldovean de la Moscova, Dumitru Braghiş, se constată în articol. Decizia nemotivată de guvernul moldovean, care a luat prin surprindere ministerul de externe din Rusia, dar şi pe însăşi Dumitru Braghiş ar fi răspunsul executivului la refuzul preşedintelui Dodon de a accepta câţiva ambasadori propuşi de Filip. Vladimir Soloviov mai scrie cu referinţă la surse anonime că Dodon ar fi impus acum să accepte un târg cu posturile de ambasadori. O remarcă pe final de articol este că decizia de a-l rechema pe Braghiş a fost luată în contextul anunţului preşedintelui Dodon despre amnistia migraţională a Moscovei pentru cetăţenii moldoveni – prezentată în articol ca un prim rezultat concret al negocierilor purtate la Moscova de Igor Dodon.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00
Link direct

La 2 martie Republica Moldova comemorează persoanele căzute în războiul de pe Nistru, iar la Tiraspol este marcată „Ziua înfruntării marii agresiuni a Republicii Moldova împotriva regiunii transnistrene”, decretată de liderul nerecunoscutei republici nistrene, Vadim Krasnoselski, scrie Ziarul Naţional. „E culmea cinismului și a fariseismului”, notează editorialistul Nicolae Negru. După părere sa, Rusia aplică, prin intermediul liderilor separatiști de la Tiraspol, aceeași tactică a hoțului care strigă: „Hoții!”. Nicolae Negru mai observă că „se crește în mod artificial temperatura confruntării pentru a intimida și a obține cât mai multe concesii din partea Chișinăului”. „Măsurile de sporire a încrederii”, „pașii mici” nu duc nicăieri, decât la o recunoaștere de facto a statului separatist”, concluzionează, Nicolae Negru.

Petru Grozavu amintește în editorialul său din Ziarul de Gardă că acum 25 de ani „Republica Moldova era „răstignită” de Rusia pe Nistru și rămâne „răstignită” și azi, în amintirea unui război de ocupație și nu a unei frății de arme, cu care speculează Putin-ii și Dodon-ii vremii”. La un sfert de veac de la acele evenimente Petru Grozavu observă că nimic în bine nu s-a schimbat nici pentru Republica Moldova, nici pentru veteranii de război. Guvernanţii își amintesc de veterani „din martie în martie”, iar sacrificiile acestora sunt răsplătite de guvern cu o „pomană” de tocmai 100 de lei pe lună. „Păcat că anii trec, guvernările se schimbă, iar datoriile statului față de luptătorii de la Nistru cresc, în loc să se reducă”, concluzionează Grozavu.

Pe același subiect, fostul ministru al apărării Anatol Șalaru notează într-un comentariu pe Facebook că la 25 de ani de la războiul de pe Nistru armata Federației Ruse staționează încă pe teritoriul ţării, iar Moldova continuă să fie „umilită” de reprezentanții Moscovei care, nu încetează să ăi dea lecţii. „Jertfa celor care și-au pierdut viața apărând Republica Moldova trebuie sa fie supremul argument că nu vom ceda niciodată nici o palmă de pământ. Nici la presiunea Rusiei, nici la recomandările partenerilor”, îndeamnă Anatol Şalaru, care de curând și-a lansat o formațiune politică.

Proiectele de lege privind liberalizarea capitalului şi aministia fiscală au fost retrase la insistența FMI, sugerează Alexandru Vakulovski într-un editorial pe deschide.md. „Punctul pe „i” l-au pus experţii de la FMI, care probabil nu şi-ar dori nişte proteste pe bune ca în România şi care n-ar vrea să fie amestecaţi în găinăriile moldoveneşti”. Vakulovski minimalizează însă rolul pe care l-a jucat societatea civilă în retragerea acestor proiecte de legi. „Societatea civilă nu s-a mobilizat. Au fost păreri şi atât”. A fost „un protest al PAS” cu „prea puţini oameni pentru a-i face pe parlamentari să se răzgândească”. Este replica lui Alexandru Vakulovski la reacţia Maiei Sandu care a spus că inclusiv „mobilizarea societății civile a forțat guvernarea să renunțe la amnistia fiscală”. „Mai degrabă ar merita laude societatea civilă din România, care ne-a arătat cum se face un protest ca la carte, legat de subiecte asemănătoare. În Moldova însă protestatarii şi-au pierdut piuitul”, concluzionează Alexandru Vakulovski.

Un uninominal după pofta lui Plahotniuc” este articolul semnat de Cristian Cobuz pe cotidianul.ro. El vorbeşte despre intenţia „liderului informal al Moldovei” de a introduce un sistem electoral mixt, despre care observă că ar fi „foarte asemănător cu cel care a fost în România între 2008 şi 2016”. Cristian Cobuz crede că modificarea legii electorale va avantaja două formaţiuni, PSRM, „al cărui electoral votează pe orcine” şi PD-ul lui Plahotniuc, „care în ultimul an a racolat liderii locali din toate raioanele Moldovei”. Aceşti lideri locali o să candideze independenţi, iar „după modelul alegerilor prezidenţiale, PD-ul le va acorda acestora voturile şi sprijin logistic”, notează, între altele, Cristian Cobuz.

La finele lunii martie cel târziu ar urma să fie ajustate tarifele la energia electrică, a declarat ministrul economiei Octavian Calmîc într-un interviu pentru portalul bani.md. Termenul a fost convenit cu misiunea de evaluare a FMI, a precizat ministrul. El a evitat să spună cu cât ar urma să fie majorate tarifle, dar a precizat că ele vor include „costurile operaționale, partea de investiții, partea de pierderi și tot ceea ce ține de devierile financiare negative care au fost acumulate de companiile din sectorul energetic pe parcursul anilor 2011-2015, datorită faptului că nu s-au ajustat tarifele la acel moment”. Calmâc a lăsat de înţeles că şi în următoarele 12 luni Moldova va cumpăra curent de la Centrala de la Cuciurgan. „Contractele de livrare trebuie să fie încheiată până la data de 1 aprilie, avem timp suficient să vedem cum evoluează lucrurile în Ucraina și în cazul în care aceste riscuri vor deveni iminente, încercăm să găsim niște aranjamente cu companiile care se află în interiorul țării, în special în raioanele de Est, vorbim de Centrala Electrică de la Cuciurgan”. Calmîc a mai spus că sarcina principală a Guvernului este să nu admită o majorare a prețului de achiziție.

Portalul tribuna.md publică un interviu cu sociologul Ian Lisnevschi. El nu anticipează mari schimbări pe arena politică în 2017. „Politicienii şi partidele slabe, care nu reuşesc să ducă o campanie de lungă durată vor dispărea pentru o perioadă de timp, unele partide se vor întări, dar anul schimbărilor va fi 2018”, crede sociologul. El observă, între altele, că majoritatea partidelor au început restructurarea forţelor, „se începe aşa-zisa campanie electorală internă a partidelor”.

XS
SM
MD
LG