Linkuri accesibilitate

Decredibilizarea DNA și a procurorului general anticorupție Codruța Kovesi (Andreea Pora/„22”)


Europa cu două viteze și România (Val. Naumescu/contributors.ro).

Presa scrisă discută intens despre ceea ce plutește în aer: Europa cu două (sau mai multe viteze), un nou proiect care ar trebui să răspundă în primul rând nemulțumirilor statelor fondatoare.

Pe contributors.ro, Valentin Naumescu nu se îndoiește că în zilele care vin se va formula oficial și cât se poate mai diplomatic „întoarcerea de facto la momentul de dinainte de 2004, când ţările postcomuniste erau considerate doar asociate la Uniunea Europeană și nu aveau drepturi depline politice, instituţionale şi decizionale”. Europa cu două viteze ar fi „o formulă ipocrită”, în fapt e vorba „de protecţionism şi noi delimitări, care să menajeze frustrările vest-europenilor de după marea extindere spre Est [...], să definească şi să pună în practică o Europă concentrică, fragmentată din nou, în care săracii să nu mai vină peste bogaţi”. Pretextul pentru această transformare l-a oferit Brexit-ul, decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană. Naumescu scrie: „Începe refluxul Uniunii Europene și al Occidentului, inversul procesului istoric al extinderii. Sub Trump, Statele Unite sunt parte a acestui reflux istoric. Este foarte posibil ca schimbarea să nu fie bruscă, spectaculoasă, ci insidioasă și îmbrăcată în termeni tehnici care vor suna acceptabil. Dar trebuie să fim foarte atenți, pe organizațiile internaționale din care facem parte (UE, NATO) vom putea conta din ce în ce mai puțin în anii următori, fiind instabile și volatile. Esențiale vor redeveni relațiile bilaterale cu marile puteri occidentale, în special cu Statele Unite și Germania.”

Cristian Unteanu abordează același subiect în Adevărul, numai că el deja vede o Europa cu mai multe viteze. Există, pe de o parte, statele membre în spațiul Schengen, cu facilități suplimentare. Există cele din zona euro și cele din zona non-euro. În plus, în clipa de față există deja un întreg sistem de derogări de participare în diverse domenii. Campionul absolut la derogări (facilități, deci), este chiar Marea Britanie, dar sunt și - în mai mică măsură, e drept - Danemarca, Irlanda, Polonia şi Suedia.

România e însă mult mai agitată de tensiunile de pe scena politică internă. Comentatorii constată că puterea liderului social-democrat Liviu Dragnea se erodează vazând cu ochii, dar nimeni nu alimentează speranța că asta va aduce ceva mai bun. Dan Tapalagă constată în articolul apărut pe Hotnews.ro că premierul Sorin Grindeanu s-a emancipat pe față de liderul său de partid. Ruptura s-a produs pe 5 februarie, când șeful executivului și-a asumat pe cont propriu, fără acordul lui Dragnea, abrogarea Ordonanței 13 care a scos sute de mii de oameni în țară.

Cum protestele continuă, și reclamă tot mai apăsat corupția care a cuprins aproape întreaga clasă politică, nici PSD nu stă degeaba. Andreea Pora scrie în revista 22 că s-a scos de la naftalină cealaltă cale de atac la adresa justiției: decredibilizarea Direcției Naționale Anticorupție și a procurorului general anticorupție Codruța Kovesi. „Ideile sunt puține și fixe”, spune Pora. E povestea cu „binomul” DNA-Serviciul Român de Informații, a presupuselor protocoale secrete dintre cele două instituții. Cum s-ar spune, dosare penale de corupție fabricate la comandă. Numai că, remarcă analista politică de la revista 22, toți „reclamă doar ceea ce s-a întâmplat după 2013, adică după ce a venit Kövesi la DNA, asupra celor patru ani de protocol (cu SRI) de dinainte planându-se o tăcere binevoitoare”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG