„Republica Moldova, în căutarea unui sistem electoral adecvat” este titlul editorialului semnat de Alexandru Solcan și publicat pe deschide.md. Autorul notează că perpetuarea crizelor politice, situația social-economică precară a marii majorități a populației, comportamentul lamentabil al politicienilor din Republica Moldova au readus pe agenda publică problema calității clasei politice în general și, implicit, necesitatea schimbării mecanismului de recrutare și promovare a elitei politice, adică a sistemului electoral. Editorialistul scrie că deși în Republica Moldova s-au perindat mai multe forme de guvernare, formula electorală rămâne de mult timp neschimbată. În aceste condiții, continuă autorul, din instituții de promovare a intereselor social-politice din societate, partidele se transformă în pseudopartide – nişte sereleuri, la cheremul unor lideri lacomi de căpătuială şi putere. „Practica electorală arată că sunt folosite pe post de clone, căpușe ori le servesc unora drept formă camuflată de business”, conchide autorul.
Dumitru Spătaru semnează un editorial pe tribuna.md și se întreabă acesta, care e miza războiului declanșat împotriva partidului lui Renato Usatîi. Primul răspuns, scrie autorul, este faptul că actuala guvernare, deşi continuă să se declare pro-europeană, încearcă să se deplaseze spre centru-stânga şi îşi eliberează o potenţială nişă electorală, care acum e ocupată de Partidul lui Renato Usatîi. În opinia sa, guvernarea înţelege că pe centru-dreapta nu prea are cum să se extindă şi că imaginea sa „pro-europeană” nu prea e acceptată de cetăţeni. Un al răspuns, continuă autorul, este faptul că Renato Usatîi a devenit incomod pentru actuala guvernare prin declaraţiile acide şi unele dezvăluiri pe care le face. Puterea înţelege că felul de a fi al Primarului de Bălţi şi al formaţiunii sale exclude orice posibilitate de control asupra lui, crede Dumitru Spătaru. În opinia sa, guvernarea pregăteşte astfel terenul pentru implementarea sistemului electoral uninominal sau mixt, în cadrul căruia, un rol de bază revine liderilor locali, iar PN, din acest punct de vedere, stă bine, susține autorul.
Ziarul Național publică un interviu cu președintele Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă. Întrebat ce ar însemna o federalizare pentru R. Moldova, așa cum și-o dorește Igor Dodon, Victor Chirilă a spus că în cazul Republicii Moldova, un stat cu un teritoriu și societate divizate pe falii geopolitice, un eventual sistem simetric de federalizare ar duce la fragmentarea țării, aprofundarea contradicțiilor interne, crearea de noi blocaje instituționale, slăbirea autorității instituțiilor centrale și consolidarea centrelor regionale centrifuge. În opinia sa, soluționarea transnistreană nu trebuie să fie un scop în sine, ci trebuie să aibă drept obiectiv suprem consolidarea Republicii Moldova ca stat suveran, viabil, funcțional, prosper, democratic și european. „Dacă va fi neglijat acest interes național suprem și ne vom axa doar pe recuperarea teritoriului pierdut din stânga Nistrului, riscăm să ne alegem cu un „cal troian” dăruit de Moscova în interiorul statului reintegrat”, este de părere expertul.
Jurnal.md îl citează pe comentatorului politic de la Bucureşti, Armand Goşu, care a declarat că la Chişinău nu există niciun mijloc de presiune, e mereu un joc politic, foarte cinic, pe care îl fac nişte băieţi ca să-şi umple buzunarele. În opinia sa, Bucureştiul nu e capabil să-şi facă o linie politică. Linia politică pe relaţia cu RM o fabrică Plahotniuc. „Dacă el spune: am nevoie de încă o tranşă, 60 de milioane, pentru nu ştiu ce, văd că Bucureştiul execută. Deci la Bucureşti de câţiva ani nu mai există o politică pe linia RM. Deci prăbuşim vectorul românesc cu Chirtoacă, prăbuşim vectorul european cu Plahotniuc, după care, prăbuşită cum e RM ne pică nouă în braţe”, a mai adăugat Armand Goșu.
Portalul Moldnova.eu publică un editorial semnat de Ștefan Bejan. În opinia sa, parcursul european în care s-a angajat Moldova din 2009, crearea unor relații strânse cu România, dar în special reapariția ideii de Unire cu România, a iscat o puternică reacție adversă din partea unei părți a societății moldovenești. În societate s-a „aruncat” zvonul că parcursul european înseamnă automat adoptarea unei politici antiruseși. Aceste acțiuni au reactivat problema găgăuză, care în timpul guvernării comuniste părea că dispăruse, notează autorul. El susține că divizarea societății nu are cum să ducă la un progres social, de aceea este imperios necesar un plan bine întocmit, care ar integra regiunea găgăuză atât sub aspect socio-economic, cât și din punct de vedere politic și lingvistic. Desigur că acest plan trebuie făcut pe o perioadă de 5-10 ani și cu acordul autorităților locale, așa încât să nu contravină intereselor găgăuzilor, conchide Ștefan Bejan.
