Linkuri accesibilitate

Igor Dodon a candidat la un post cu atribuții limitate, dar acum cere extinderea acestora.

Președintele Igor Dodon care se plânge cu nu are destule pârghii pentru dizolvarea unui parlament nepopular, a anunțat un proiect de modificare a Constituției care prevede cinci situații noi în care șeful statului poate convoca alegeri anticipate. Astăzi, Constituția prevede numai două. Dodon a spus că va încerca să adune în Parlament semnăturile necesare pentru lansarea acestei revizuiri a Constituției, iar dacă nu reușește, o să recurgă la adunarea semnăturilor din partea populației.

Potrivit şefului statului, majoritatea moldovenilor pledează pentru alegeri legislative anticipate. El vrea ca preşedintelui să-i fie oferite instrumente de control asupra Parlamentului şi consideră că trebuie să fie asigurat un echilibru între puterea legislativă şi instituţia prezidenţială aleasă prin vot direct. Expertul în drept constituţional, Victor Puşcaş, e de părere că solicitarea lui Igor Dodon ar fi justificată.

Victor Puşcaş: „Mecanismul Preşedinţiei nu este definitivat în Republica Moldova. Conform Constituţiei de până în anul 2000, preşedintele avea cu totul alte atribuţii şi în privinţa guvernului, şi a Parlamentului. Dar din 2000 încoace au fost suficient micşorate. De exemplu, preşedintele putea să consulte guvernul în unele probleme sau putea chiar să conducă şedinţele guvernului până în 2000. Preşedintele putea să elibereze orice ministru, dar cu acceptul primului ministru. Acum iniţiativa nu mai aparţine preşedintelui, aparţine primului ministru, de numire şi eliberare din funcţie a miniştrilor. De aceea, acest mecanism, dacă e ales de către întreg popor, înseamnă că trebuie să fie modificate sau cumva evidenţiate mai pe deplin raporturile dintre preşedinte şi Parlament, şi guvern.”

Constituţionalistul Boris Negru spune că Igor Dodon ştia despre atribuţiile limitate pe care le are şeful statului încă din campania prezidenţială.

Boris Negru: „Alegerile prezidenţiale au avut loc nu demult.”

Europa Liberă: Pe 13 noiembrie.

Boris Negru: „Au avut loc după unele reguli de joc care au fost încălcate la stânga şi la dreapta. Dar admitem după unele. Preşedintele ştia la ce atribuţii tinde. E şi firesc că problema, de pildă, de a schimba statutul atribuţiilor prezidentului Republicii Moldova ar trebui problema aceasta să fie pusă în ce priveşte atribuţiile celui care va fi ales mai pe urmă.”

Europa Liberă: Deci, următorul şef de stat.

Boris Negru: „La următorul şef de stat, foarte corect. Fiindcă nu poate preşedintele iniţial să dea vina pe lipsa unor atribuţii. E uşor aşa să spui, de pildă: „Da, eu am vrut să fac multe, dar nu am avut atribuţii”. Nu. Ştiind regulile de joc, fii bun şi până la expirarea mandatului joacă după regulile respective. E altceva că având practica respectivă poţi veni cu propuneri înainte de expirarea mandatului, de pildă, ca pentru viitorul preşedinte să fie luate în consideraţie şi de a merge la îmbunătăţirea sau ???? unor atribuţii ale preşedintelui. Preşedintele poate să aibă grijă nu de atribuţiile care acum i-ar trebui lui, dar de cele care ar trebui celui care va fi ales preşedinte viitor.”

Deşi pentru prima dată în ultimii 20 de ani şeful statului a fost ales la 13 noiembrie anul trecut de către popor. nu de deputaţi în Parlament, aşa cum se alegea din 2000, şi chiar dacă preşedintele are şi aşa atribuţii limitate, majoritatea parlamentară a mai redus actualului preşedinte din atribuţii.

XS
SM
MD
LG