Linkuri accesibilitate

Obiectivele militarilor români pe 2017


Tehnică militară americană la baza aeriană Mihail Kogalniceanu, în apropiere de Constanța, 14 februarie 2017

România a mărit anul acesta cheltuielile pentru apărare până la 2% din Produsul Intern Brut, alăturându-se puținelor țări din NATO care respectă acest minim de finanțare prevăzut de tratatul alianței. Astăzi, la un bilanț al Ministerului Apărării, președintele Klaus Iohannis a spus că bugetul mărit asigură premisele pentru îndeplinirea unor obiective „ambițioase.

Ministerul Apărării Naționale are nevoie de măsuri organizatorice şi manageriale responsabile şi oportune pentru aplicarea bugetului, a declarat președintele Klaus Iohannis. 2% din Produsul Intern Brut este bugetul pentru apărare al țării obținut cu greu prin presiuni interne și externe. Premierul Sorin Grindeanu, care inițial a pus pe masa guvernului o sumă mai mică pentru militari a vorbit astăzi cu ocazia bilanțului ministerului Apărării despre importanța care i se acordă acestui domeniu în Programul de guvernare pentru 2017-2020.

Președintele Klaus Iohannis a făcut o scurtă analiză a situației geopolitice și militare din regiune oprindu-se asupra punctelor vulnerabile din apropierea României (i) este vorba în primul rând despre prelungirea conflictului din Ucraina și despre faptul că nu se „întrevede nicio soluție politică viabilă” în acest război; (ii) în al doilea rând, șeful statului român a notat chestiunea tergiversării găsirii unei căi „rezonabile și negociate” pentru a pune capăt războiului din Siria „care se suprapune pe un context deja precar al securității regionale în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii”; (iii) nu în ultimul rând, domnul Iohannis a scos în evidență „virulența terorismului islamic antioccidental” practicat de Daesh și criza „profundă” a „afluxului masiv de refugiați în căutare de azil în Europa”.

Ministrul Apărării, Gabriel Leș a dat asigurări că România este pregătită să facă față ”evoluțiilor complexe” din zonă și este de datoria armatei să aibă „un sistem militar eficace și adaptat la contextul regional de securitate”. Ministrul de resort a deschis discuția despre „noua arhitectură a apărării” care înseamnă (i) o forță umană „foarte bine pregătită”; (ii) condiții optime de muncă și (iii) „o dotare modernă” care să răspundă așteptărilor societății.

Obiectivul prioritar al militarilor români în 2017 declarat de ministrul Gabriel Leș este „creșterea capacității operaționale a forțelor armate”. Oficialul nu și-a dezvoltat ideea și s-a plâns că recrutarea tinerilor în Armată e afectată, în primul rând, de deteriorarea situației demografice, de schimbările produse în profilul aptitudinal-motivațional al tinerilor și de competiția cu sectorul civil.

Nici în ceea ce privește dotările, militarii români nu stau prea confortabil. Cei care au luptat în Irak și Afganistan și-au putut compara în fiecare zi echipamentele cu cele ale aliaților. Apoi, aritmetica scoate la iveală că România are mai puțin de o mie de tancuri, majoritatea îmbătrânite și inutilizabile în caz de forță majoră, sub 1500 de vehicule de luptă, cele mai multe moștenite din perioada Războiului Rece, sub 100 de elicoptere și 16 avioane de vânătoare. Aproape 75.000 de militari activi sunt înregistrați la ministerul Apărării, la care se adaugă 11 milioane de persoane apte de luptă și care, la nevoie, pot fi activate.

Cea mai mare parte a bugetului armatei este programat pentru salarii și pensii, de aceea președintele Klaus Iohannis a pomenit astăzi despre măsuri responsabile și oportune pe care trebuie să le aibă în vedere ministerul Apărării. În plus, primul-ministru a reluat o temă mult dezbătută în România, dar mereu lăsată de izbeliște, cea a revitalizării grabnice a industriei de apărare, care în regimul Ceaușescu era mult mai eficientă și destul de bine dezvoltată, dar care ulterior a fost lăsată în paragină, mai mult sau mai puțin intenționat.

XS
SM
MD
LG