Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Doroțcaia și cu Victor Catan, fost ministru de interne.

Recent, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a semnat un decret în care se spune că locuitorii din stânga Nistrului consemnează pe 2 martie ziua începutului respingerii agresiunii ample a Republicii Moldova împotriva aşa-zisei republici nistrene.

2 martie a fost declarată de către Parlamentul Republicii Moldova drept Ziua Memoriei. Despre perspectivele soluţionării crizei transnistrene vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Pe 2 martie 1992 Federaţia Rusă a început un război nedeclarat împotriva Republicii Moldova, după ce preşedintele de atunci, Mircea Snegur, a autorizat o intervenţie militară împotriva forţelor rebele care au atacat posturile de poliţie loiale Chişinăului de pe malul stâng al Nistrului. În conflict au fost implicaţi şi militari ruşi, armata a 14-a cu un efectiv de peste 6.000 de soldaţi. În timpul conflictului armat cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. În zona de securitate mai sunt şi alte localităţi.

Eu am poposit la Doroţcaia. Comuna e în jurisdicţia Moldovei, dar aflată în stânga Nistrului, pe malul separatiştilor. Satul are o şcoală cu două directoare. Mai mulţi ţărani necăjiţi, care nu-şi pot prelucra pământurile, pentru că administraţia de la Tiraspol le-a îngrădit accesul la ele, iar majoritatea localnicilor deţin câte două cetăţenii – moldovenească şi transnistreană.

„Pământul de partea aceea de trasă nu ne dau voie să îl lucrăm.”

Europa Liberă: De acum câţi ani?

„De vreo 20. De când cu războiul.”

Europa Liberă: De 20 de ani nu aveţi acces la terenurile dumneavoastră?

„Da.”

Europa Liberă: E problema-problemelor, nu mai puteţi să le prelucraţi, nu puteţi să aduceţi de acolo recoltă?

„Nu. Nu putem aduce nimic.”

„Eu ţin vite, două vaci ca să mă întreţin pe mine şi familia. Nu pot. După traseu sunt toate pământurile noastre. Dar ca să trec încoace nişte buruian, trebuie cerez tamojniu. Tamojnea, tamojnea, tamojnea, sprăvci de la guvernul transnistrean.”

„Din toate părţile noi suntem bătuţi.”

„Da.”

„Şi de la Moldova, şi de la pmr, pridnestrovskaia moldavskaia respublica.”

Europa Liberă: De ce au apărut problemele acestea?

„Războiul le-a făcut.”

Europa Liberă: Deseori discutaţi dacă cele două maluri ale Nistrului mai pot fi reîntregite?

„Mentalitatea e diferită. Dar acolo e o viaţă, aici e altă viaţă. Fiindcă aici suntem împrejur înconjuraţi numai de tamojne, de vămi.”

Europa Liberă: De când a venit la putere domnul Dodon în calitate de preşedinte, s-a întâlnit cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski. Există speranţe?

„Nu am simţit noi nimic. La Doroţcaia până când nu am simţit nimic.”

„Tot aceeaşi vamă, trebuie să te duci, să scrii hârtii, să plăteşti.”

„Spune lumea că vor fi schimbări.”

„Credem în Dodon că va fi totul normal. El va face bine.”

Europa Liberă: Cum poate face preşedintele bine? Pentru că unii consideră că el trădează.

„Să-i uberească pe toţi de la trasă, să nu şadă posturile acestea. Să ne deplasăm liber, să nu fim închişi.”

„De când suntem independenţi, Republica Moldova?”

Europa Liberă: De 25 de ani.

„De 25 de ani. Când fac concertele acestea că suntem suverani, dar noi suntem înconjuraţi de vămi, apoi ce, noi suntem suverani aici?! De treci încolo, deschide paşaportul. De treci încoace, deschide paşaportul.”

„Nici la toaletă nu te duci fără paşaport acum. Ne ducem numai să trecem trasa, trebuie să scrii migraţionkă.”

Europa Liberă: În câţi ani se vor reîntregi cele două maluri ale Nistrului?

„Nu ştim. De când e istoria, de când am învăţat noi în Uniunea Sovietică, a fost problematică regiunea aceasta cu Transnistria. Aceasta e o temă dureroasă de mai demult.”

Europa Liberă: Rezolvarea acestei probleme depinde mai mult de Chişinău şi Tiraspol sau de cei care sunt invitaţi la masa de negocieri – Rusia, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii? Cine va decide?

„Nici nu ştiu ce să vă răspund. Cinstit vă spun.”

Europa Liberă: Ce statut trebuie să aibă regiunea transnistreană?

„Lasă să le dea ca la găgăuzi autonomie, dar să nu fie niciun post, deloc.”

Europa Liberă: Problema e între cetăţeni sau între politicieni?

„Între politicieni. Omul ca omul, e cumătru, e frate, e soră. Aici suntem acasă şi acolo, şi aici. Pur şi simplu, nu trebuia să fie aici traseul şi ar fi fost altă viaţă. Dar au făcut traseul acesta prin ’92, care şi cum a dovedit şi-a pus puterea şi s-a oprit, s-a stopat. Ori trebuia să fie pe Nistru, poate, mai departe, dar...”

Europa Liberă: Varianta federalizării Republicii Moldova ar împăca spiritele în societate?

„Ce înseamnă federalizare? Politicienii să hotărască întrebarea aceasta. Noi cine suntem? Noi suntem oameni mici la tema aceasta. Pământ, vacă... Greu va fi. Dacă cu război nu s-a hotărât întrebarea aceasta, apoi nici încoace.”

Europa Liberă: Armata rusă din stânga Nistrului trebuie să plece în Federaţia Rusă?

„Ar trebui. Să trăim aşa cum am trăit, în pace.”

„Nici blocul NATO nu ne trebuie nouă aici. Aici e o politică...”

„Locul acesta a fost conflict cândva şi acum tot aceeaşi.”

„Dacă buneii noştri, străbuneii au avut probleme cu bucata aceasta de pământ, aşa şi va fi mai departe.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se reunesc cele două maluri ale Nistrului?

„Pentru că nu e înţelegere în Parlament. De acolo ei hotărăsc toate întrebările. Oamenii sunt de acord cum a fost aşa să fie. Dar acum conflictul acesta, mai ales în satul Doroţcaia, nu ne numără nici din partea aceea că suntem aici, dar nici Moldova nu ne dă niciun fel de ajutor. Trebuie alungaţi toţi din Parlament şi puşi oameni de la sate, care trag sapa. 25 de ani suntem ocupaţi aici, satele Pârâta, Doroţcaia, Pohrebea, Cocieri, Molovata. Nu le dau ajutor oamenilor.”

Europa Liberă: Şi ce variantă de soluţionare a problemei o găsiţi bună?

„Dacă nu ne hotărâm, să pună graniţa pe Nistru, cum a fost înainte, graniţă pe mijlocul Nistrului. Şi tot, s-au mântuit fraţii noştri români toţi. Şi acei din Pridnestrovia ei vor căuta de satele acestea. Dar aşa nu se uită nici aceia, nici aceştia. Iată aşa o mână de oameni. Câte milioane de dolari, de euro se dau aici, la noi casele acestea aici, în loc de ardezie, trebuie să fie cu dolari învelite. Unde sunt dolarii aceştia? Sunt la tălhari.”

„Aici care sunt de la Pridnestrovia au pensia mai bună. De ce oamenii se duc de aici?”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi cetăţean al aşa-zisei rmn?

„Aici am lucrat, aici anii de lucru sunt. Unde să ne ducem? Eu am cetăţenie.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră tot aveţi cetăţenia Transnistriei?

„Nu.”

Europa Liberă: Dar v-aţi gândit să o luaţi?

„Am să o iau. Am să mă duc şi am să dau. Pentru că la noi aici sunt cinci kilometri de la trasă şi noi ce să facem? Acum poţi avea două cetăţenii: şi a Moldovei, şi a Pridnestroviei.”

Europa Liberă: Te ajută dacă ai cetăţenia Transnistriei?

„Ajută. La pensionari ajută.”

„Dau acum la pensionari de două ori pe an produse, la Paşti şi la Anul Nou.”

„Noi nu putem trece, dacă nu avem paşaport, nu putem trece un priţep de lemne, un sac de cărbuni. Jumătate de sat primeşte pensie din Pridnestrovie. Noi Dubăsarskii raion am fost.”

Europa Liberă: Dar e mai mare pensia în Transnistria, decât în Moldova?

„E mai mare.”

„Are lumea 1.500-1.700 de lei. Cea mai mică e 1.000 de lei.”

Europa Liberă: În Transnistria?

„Da.”

„Ies la pensie mai devreme. Ies la 60 de ani la pensie. Dar acolo la 62 şi nu se ştie dacă încă vor ieşi la 62.”

Europa Liberă: Dar de ce ziceţi „acolo”, când vorbiţi despre Republica Moldova?

„În Moldova. Că noi suntem peste Nistru.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să fiţi dumneavoastră politician, ce aţi schimba în viaţa politică a ţării?

„Viaţa oamenilor. Oamenii să aibă de lucru.”

„Să întoarcă colhozurile înapoi. Pământurile le lucrau, făceau răsad. Acum cumpără pătlăgica turcească.”

„Stau pământurile neprelucrate. Dar la noi, dacă toţi lucrau, pământurile le prelucrau.”

„Dar acum sunt la noi care nu au pâine în casă.”

Europa Liberă: De ce vă este cel mai tare frică?

„Frică numai că nu e de lucru şi copiii noştri nu vor avea trai.”

„Toţi sunt duşi după graniţă. Copiii mei amândoi sunt duşi.”

Europa Liberă: Unde?

„Unul e la Magadan, dar unul e la Kaliningrad, în Rusia.”

„Eu am trei băieţi tot în Rusia duşi, nepoţii sunt singuri. Se distrug familii.”

Europa Liberă: Ziceţi că, copiii s-au stabilit la muncă în Rusia. Dacă ar fi muncit în Uniunea Europeană, aţi fi avut altă percepţie?

„Se gândeşte lumea şi aşa. Care copii sunt duşi în Europa, trag la Europa. Care sunt în Rusia, trag la Rusia. Aşa că...”

Europa Liberă: Şi încotro Moldova: cu Estul sau cu Vestul?

„Cu Rusia.”

„Dacă ar fi să unească toate republicile care au fost, credem că ar fi mai bine.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a făcut o declaraţie şi a spus că moldovenii şi-ar fi dorit ca el să se asemene cu Vladimir Putin. Pentru dumneavoastră Vladimir Putin cine e?

„Prezident şi e un om care poate conduce. Şi el ia primul loc pe politica mondială.”

Europa Liberă: Mai sunt şi alţi lideri.

„Trump, nu ştiu, vom vedea ce va face. Poate să fie bine, cum spune el, nu numai cu Rusia, cu toate ţările poate să ducă dialog.”

Europa Liberă: De unde vă informaţi, din care surse?

„RTR, Russia-1, Russia-2, ORT.”

„Mai mult de jumătate de sat primeşte pensia din Transnistria. E mai mare.”

„Gazul e mai ieftin la dânşii.”

„Şi gazul e mai ieftin, şi lumina la dânşii e mai ieftină.”

Europa Liberă: Dar ştiţi de ce? Că cei din regiunea transnistreană nu achită pentru gazul consumat, au lăsat pe spatele altora.

„Ce au făcut, dar iaca la dânşii e mai ieftin, dar la noi mai scump.”

Europa Liberă: Care e politicianul în care aveţi încrederea cea mai mare?

„Noi am avut încredere în Dodon.”

„În Dodon acum noi.”

„Deodată cu comuniştii, dar acum, dacă a ieşit el, de acum ţinem cu dânsul.”

„El şi cu Rusia avea cuvinte, şi cu Uniunea Europeană avea cuvinte. Trebuie să ai încredere în toţi. Ascultă-i pe toţi, dar fă după părerea ta. Aşa şi la noi trebuie să facă. Dar la noi nu se face aşa. Pe Timofte l-au condus care şi cum a vrut, alde Ghimpu. Și acum vor să-l conducă şi pe Dodon, dar Dodon nu se lasă.”

Europa Liberă: Domnul Dodon, ca preşedinte, trebuie să conlucreze cu guvernul, cu Parlamentul.

„Da, el trebuie cu toţi să pună la cale. Pentru că ei nu l-au vrut îndeobşte, nu l-au vrut ca el să conducă ţara.”

„Vor să-l snimească, dar dă-i voie să vadă, lor cum le-am dat voie şi câţi ani ne-au condus. Să îl lase să conducă şi el. Să vedem ce vor face ei şi apoi...”

Europa Liberă: Domnul Dodon s-a întâlnit cu domnul Krasnoselski.

„Krasnoselski de la Pridnestrovia.”

„Da.”

Europa Liberă: După aceste discuţii între ei doi, între domnii Dodon şi Krasnoselski, credeţi că s-ar putea urni, mişca carul din loc?

„Dacă ar vrea, da. Numai că aici nu le dau voie alde Plahotniuc, alde Ghimpu, aceştia pun beţe în roate şi nu le dau voie. Ei puteau să se împace unul cu altul şi să fie bine.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi la o vârstă a înţelepciunii. Cum credeţi, dacă Rusia ar vrea ca Transnistria să fie în componenţa Moldovei, s-ar rezolva această problemă?

„Sigur că da.”

„Mai mult sunt în Rusia de la noi, decât în Uniunea Europeană.”

Pridnestrovia cu Basarabia au fost unite, au fost la un loc.”

„Parcă a fost război aici şi băteau din partea aceea în partea aceasta, şi stăteam prin bordeie.”

Europa Liberă: Vă mai amintiţi despre conflictul armat de la Nistru din ’92?

„Iată, ne sunt casele învelite cu ardezie, erau sparte că intra omătul, erau sparte. Băteau încoace. Când prindeau a bate... Chiar prima noapte când au prins a bate, azvârleau rachetele Alazan, când ne sculăm dimineaţă, se aude că război este. Straşnic a fost.”

„Atunci au ucis în sat. Când ne-am sculat dimineaţa...”

„Calici sunt.”

Europa Liberă: A lăsat urme acel război din ’92?

„A lăsat. Urme a lăsat multe. Şi durere, şi urme.”

„Dar nu trebuia la nimeni războiul acela.”

Europa Liberă: Au trec 25 de ani. Câţi ani ar trebui să mai treacă, ca să se reintegreze Moldova?

„Acei ani nu se vor uita niciodată. Numai care s-a născut pe urmă, de acum acela nu ştie de acestea. Dar acei care ştim şi spunem şi la copii, aceasta nu se va uita, războiul. Cum nu s-a uitat al Doilea Război Mondial, aşa nu se va uita nici acesta. Şi aici au fost jertfe mari.”

Europa Liberă: Politicienii trebuie să găsească limbaj comun?

„Trebuie să găsească.”

„Ei trebuie să se unească toţi la un loc şi să fie un fel.”

„Să fie o Republica Moldova.”

„Da.”

„Lasă scrisul, şcoala, că e latină, de acum aceasta las-o să fie, dar să fie limba moldovenească. Iată ce vrem noi. Dar nu română. Românii lasă-i în ţara lor şi noi în a noastră.”

„Vecini să fim. Ei să vină la noi şi noi să ne ducem, dar ei să fie la locul lor, dar noi la al nostru.”

„Ei în ţara lor şi noi în a noastră.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se unesc cele două maluri ale Nistrului? Există şanse ca să fie reunificată Moldova?

„Trebuie să se unească, că e o Moldovă. Să se unească, să fie o Moldovă unică.”

Europa Liberă: Aici, în sat, am discutat cu multă lume care zice că au şi cetăţenia regiunii transnistrene şi că le este mai convenabil să fie deţinătorii cetăţeniei din stânga Nistrului.

„Şi eu mi-am făcut, pentru că am lucrat în partea aceasta. E convenabil. Pur şi simplu, când te duci la Dubăsari, în partea aceasta, treci fără probleme.”

„Nu ai probleme mari, dacă ai cetăţenia de la Pridnestrovie.”

Europa Liberă: Domnul Dodon s-a întâlnit cu domnul Krasnoselski. Există încredere că cei doi pot să urnească carul din loc, să pornească dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol ca să găsească o soluţie?

„Pot să găsească. Krasnoselski e un om care se pricepe.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, dacă aveţi două cetăţenii, votaţi şi autorităţile de acolo, şi autorităţile din Republica Moldova?

„Nu. Când mi-am făcut paşaportul, am fost. Nu am votat, pentru că eram după hotare şi nu am votat pe nimeni.”

„Intenţionat nu m-am dus.”

Europa Liberă: De ce?

„Am ales în Moldova. Am ales-o pe doamna Maia Sandu.”

Europa Liberă: Sunteţi unul dintre puţinii care aici, la Doroţcaia, zice că şi-a dat votul pentru Maia Sandu.

„Mulţi pentru Dodon, pentru că mulţi din Pridnestrovia sunt cu Rusia, de aceea Dodon a luat.”

Europa Liberă: Încotro Moldova: cu Estul sau cu Vestul? Această dispută divizează cel mai mult societatea moldavă?

„Cam aceasta. Se uită toţi, care vor cu Estul, care cu Vestul.”

Europa Liberă: Dacă duminică ar fi alegeri, pentru cine aţi vota?

„Iarăşi pentru dânsa, pentru Maia Sandu.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră?

„Eu încă nu ştiu. Trebuie de gândit. Eu cred că Dodon tot va face bine. Eu sunt pentru Dodon. El poate face cu Uniunea Europeană, dar nu cum trebuie. El mai mult e cu Rusia. Eu am neamuri şi în Rusia, am şi în Uniunea Europeană. La mine şi aşa e bine, şi altfel e bine. Şi cu Pridnestrovia tot aşa zic, am neamuri şi în Pridnestrovia, am şi în Moldova. Doar să facă un bine spre viitorul nu al nostru, dar pentru copii.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a lansat o idee că în cel puţin doi-trei ani să găsească o soluţie să apropie cele două maluri ale Nistrului. Dacă se ajunge la alegeri parlamentare şi dacă cei din stânga Nistrului vin şi votează, schimbă configuraţia politică la Chişinău?

„Mai mulţi votează pentru Dodon. Şi în Dodon încredere nu este. Pentru că zic: „Cu Rusia, cu Rusia...”, dar ce ne va da Rusia? Deocamdată nu ne-a dat nimic concret. Chiar şi acelaşi gaz noi tot îl cumpărăm. Dar ajutoarele toate vin din Uniunea Europeană, în primul rând.”

Europa Liberă: În eventualitatea reunificării celor două maluri ale Nistrului, ar trebuie să existe o singură armată, o singură monedă naţională, o singură poliţie. În câţi ani acest lucru ar fi cu putinţă?

„În 25 de ani nu s-a făcut nimic după război, nu se va mai face. Doar mulţi ani vor trece până vor face aşa ceva.”

Europa Liberă: Cât?

„Numai Cel de Sus ştie.”

Europa Liberă: De cine depinde apropierea zilei când Moldova să fie reunificată?

„De norod. Norodul dacă va...”

Europa Liberă: În 25 de ani nu tot poporul a avut putere?

„Nu aveau posibilităţi, poate, să spună aşa. Dar dacă se va porni norodul, norodul poate să facă. Dar deputaţii puțin probabil. E corupţie mare la noi. Încă va mai fi.”

Europa Liberă: Ideea federalizării ar fi una fericită?

„Eu nu ştiu de aceasta.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce părere aveţi? Federalizarea ar fi o soluţie?

„Cu federalizarea nu pot să spun.”

„Dacă va fi pace, nu va fi vărsare de sânge, va fi bine. Să nu fie speranţă, noi am muri. Dar aşa sperăm la ceva.”

Europa Liberă: Dar cu ce asemănaţi Moldova? Cu ce o puteţi compara?

„Cu sărăcie şi corupţie.”

Europa Liberă: În zece ani satul Doroţcaia şi Republica Moldova cum aţi vrea să arate? Ce viitor au?

„Trebuie să primim o pensie ca lumea.”

„De lucru să ne dea. Tineretul să nu se ducă prin alte ţări.”

Europa Liberă: Mă uit că sunt tare multe case părăsite aici, în sat.

„Mai ales pe vale.”

„Am rămas noi două babe.”

„Numai pe teritoriul acesta sunt vreo şapte case în care nu e nimeni.”

Europa Liberă: Şi aţi rămas numai dumneavoastră două vecine aici, în mahala?

„Mai este o bătrână.”

Europa Liberă: Vă este frică de ceva?

„Să nu fie război. Pentru noi, dacă de la început am fost cu Moldova, aşa şi mergem înainte. Şi nu mai căutăm vorbă.”

*

Au fost mai multe păreri pe care le-am adunat de la locuitorii întâlniţi ocazional pe străzile din satul Doroţcaia.

Republica Moldova rămâne şi în continuare un stat dezintegrat, pe al cărui teritoriu staţionează ilegal armata rusă. De 25 de ani se poartă negocieri. General-maiorul de poliţie Victor Catan, care a deţinut şi funcţia de ministru la Interne, a fost şi el printre negociatori chiar de la declanşarea conflictului armat de la Nistru. Acolo unde mocnea focul războiului era prezent şi el, în toate comisiile de negocieri. Din 1992 şi până în 1997 a fost copreşedinte al Comisiei Unificate de Control. Iată ce îşi aminteşte el despre acel tragic război din 1992.

Victor Catan: „Forţele pro-imperiale, care zăceau şi în Federaţia Rusă, şi în Republica Moldova ne-au declanşat acest război. Doar înainte de 2 martie s-au început mişcările separatiste, cazacii înarmaţi de către armata a 14-a. Armata a 14-a a început direct să conducă formaţiunile separatiste care prin acte de terorism, prin acte banditeşti, suprimau şi luau sub asalt comisariatele de poliţie Dubăsari prin mod mişelesc, cu folosirea femeilor, copiilor. Au fost luate cu asalt comisariatele de poliţie din Râbniţa, Grigoriopol, Slobozia, mai apoi din Tiraspol. Toată poliţia din anii 1990-1992 era conştientă de faptul că acestea nu sunt nişte mişcări democratice. Au fost acte de terorism faţă de orânduirea constituţională a Republicii Moldova. Şi de ce spun că acest război a fost un război declanşat de Federaţia Rusă? Conducerea armatei a 14-a, începând cu Ghenadi Iakovlev, mai apoi cu Tkaciov şi, ulterior, cu Alexandr Lebed, au condus, de fapt, mişcările separatiste, mişcările formaţiunilor paramilitare de a distruge orânduirea constituţională care exista pe malul stâng al Nistrului.”

Europa Liberă: Şi au folosit tehnica militară care era în dotarea acestei armate a 14-a pe atunci.

Victor Catan: „Noi dispunem de documente care personal de mine au fost prezentate în cazul lui Ilie Ilaşcu, atunci când Curtea Europeană a examinat dosarul. Şi am prezentat aceste documente, demonstrând că, până la 2 martie, formaţiunile paramilitare au fost înarmate de către armata a 14-a inclusiv cu tancuri. Netkaciov, când mergeau tratativele de pace, a dat în dotarea formaţiunilor paramilitare, de fapt, a bandiţilor, teroriştilor chiar și tancuri.”

Europa Liberă: Domnule general, Republica Moldova a pierdut vieţi omeneşti. 280 de persoane oficial erau că şi-au pierdut viaţa pe altarul independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. Şi foarte mulţi azi îşi pun întrebarea: a meritat acea vărsare de sânge, din moment ce politicienii nici până astăzi nu pot să găsească limbă comună, numitor comun să identifice o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme transnistrene?

Victor Catan: „În afară de laşi, în afară de oameni care nu au suflet de patrioţi ai ţării, erau şi patrioţi adevăraţi. La începutul războiului orice colaborator de poliţie avea dreptul să nu participe la conflictul militar. Piaţa Marii Adunări Naţionale era plină de tineri care doreau să plece la război pentru a-şi apăra patria. Majoritatea absolută a contingentului care a fost folosit pentru restabilirea ordinii de drept au fost voluntari, oameni de la sapă, oameni civili, oameni paşnici, care au luat arma în mâini şi s-au dus ca să lupte pentru apărarea independenţei, unităţii naţionale a noastre, pentru a apăra onoarea şi demnitatea acestei naţiuni. De altfel, nu cineva a format statul nostru, dar l-a format naţiunea noastră majoritară, moldovenii. Minorităţile naţionale au stat într-o parte. Iar acum e invers, cei care au constituit Republica Moldova stau nepăsători faţă de evenimentele care se întâmplă. Circa o treime din populaţie, fie din minorităţile naţionale, fie din cei care s-au dat pradă minciunilor, escrocheriilor, aceştia sunt pentru federalizare, pentru Rusia. Parcă noi nu ne dăm seama că din 1812 încoace Rusia ne-a salvat de turci, dar pe urmă ne-au denaţionalizat, au introdus numai limba rusă, administraţia rusă. Pe timpurile sovietice ce s-a făcut? Da, ne-au eliberat de hitlerişti, dar au uitat să plece, nu ne-au lăsat să ne construim viitorul, să ne construim economia.”

Europa Liberă: Eforturile de a reunifica cele două maluri ale Nistrului mai sunt cu şanse?

Victor Catan: „Chestia e în aceea că nu se fac eforturi pentru un stat unic, pentru a asigura drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor care trăiesc pe acest pământ. Dar se fac jocuri politice, pentru a-şi căpăta avantaje actualul preşedinte al Republicii Moldova. El a lansat ideea cu încheierea unui contract, măcar că avem zeci de acorduri cu Federaţia Rusă privind colaborarea, acordul de prietenie cu Federaţia Rusă. El mai doreşte nişte acorduri care pot duce la distrugerea statului. Şi de acolo vin ideile de a reveni la memorandumul Kozak care, de fapt, dacă era atunci semnat...”

Europa Liberă: …ducea la transnistrizarea Moldovei...

Victor Catan: „...noi nu mai eram stat. Noi eram, practic, ocupaţi. Și aici erau în continuare armatele ruse, adică, nu numai pe malul stâng, dar şi pe malul drept. Şi eram o provincie a Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Există această zonă de securitate. Am auzit vocile oamenilor din localităţile care, aşa cum spun ei, sunt date mai degrabă uitării.

Victor Catan: „La 21 iulie 1992 a fost semnat acordul moldo-rus privind reglementarea paşnică a conflictului armat de pe Nistru. Acesta a fost un acord tactico-militar, dezangajarea forţelor implicate în conflict, crearea condiţiilor de circulaţie liberă în spaţiul Republicii Moldova, adică şi Transnistria, şi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pe întreg teritoriul.

Victor Catan: „Dar acest tratat a fost folosit de către forţele Federaţiei Ruse pentru a face o regiune separatistă care se supune legilor, politicilor Federaţiei Ruse. De fapt, convenţia moldo-rusă a dus la separarea respectivă. Nu s-au întreprins măsurile cuvenite ca cetăţenii să se bucure de aceleaşi drepturi, să fie împreună. Din reportajele din partea transnistrenilor, cetăţenii care locuiesc acolo nu au probleme cu ceilalţi cetăţeni. Am şi eu rude în partea cealaltă, care este ocupată de forţele armate ale Federaţiei Ruse, de separatiştii transnistreni, ei sunt oamenii noştri, oamenii simpli.”

Europa Liberă: Dar ce le spuneţi acestor locuitori de la Doroţcaia, de exemplu, care zic că au două cetăţenii, a Republicii Moldova şi a Transnistriei, şi nu renunţă la cetăţenia regiunii?

Victor Catan: „Chestia e în aceea că politicienii din Republica Moldova nu fac ceva ca oamenii să fie informaţi corect, ca să vadă care au fost atribuţiile Rusiei pentru beneficiul Republicii Moldova, că ne-au făcut războiul din Transnistria. Cu lux de amănunte este dovedit că se încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor care locuiesc în regiunea transnistreană la circulaţia liberă, la învăţământ. Ei nu sunt informaţi. După cum spunea un cetăţean, el este suprimat prin faptul că, având pământ în proprietate, nu poate să-l prelucreze. Cine din Chişinău le asigură ca ei să-l prelucreze şi să-şi ia roada? Sau să înveţe? Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a examinat cazul învăţătorilor, părinţilor din stânga Nistrului şi a constatat că le sunt încălcate flagrant drepturile.”

Europa Liberă: Dar nimeni nu mai ia în calcul din stânga Nistrului ceea ce includ aceste decizii ale CEDO sau ale altor instituţii internaţionale.

Victor Catan: „Aceste hotărâri ale CEDO se referă la Federaţia Rusă, fiindcă hotărârile direct arată că în acest război Republica Moldova, orânduirea noastră constituţională, a fost atacată de către Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Aţi auzit ce au spus, că ei mulţumesc armatei ruse că nu a plecat, pentru că menţine stabilitatea în regiune. Aceasta e percepţia cetăţeanului de la Doroţcaia.

Victor Catan: „Dar ştiţi de unde vine percepţia? Fiindcă ei se uită, 90%, cum şi noi în Republica Moldova, la canalele ruseşti. Noi suntem îmbibaţi cu dezinformare. Dar informaţia, ideologia aceasta, propaganda lui Putin e mai gravă decât a lui Goebbels, fiindcă ei spun lucruri care nu se încadrează în logica oamenilor. Cu oamenii verzi, când au ocupat

În Republica Moldova naţiunea de bază, care a constituit Republica Moldova, statul suveran şi independenţa sunt moldovenii, cei care trăiesc aici, românii, fiindcă sunt două noţiuni identice. Ceilalţi, minorităţile, au dreptul la autonomie culturală, la autonomie de a se autodezvolta.

Crimeea, de la început se spunea că: „Nu cunosc cine sunt, puteau să cumpere uniforma din magazine”, ca pe urmă să se bată cu pumnul în piept, să zică: „Iată, noi am făcut revoluţie, am făcut referendum şi Crimeea ne aparţine”. Acesta e un război hibrid, care în continuare se duce şi în Republica Moldova. Noi suntem în ocupaţie ideologică rusă şi pe partea dreaptă. Oamenii nu înţeleg. Aţi dat întrebări privind federalizarea. Nimeni nu înţelege ce înseamnă federalizarea. Eu sunt profesor de drept constituţional şi am studiat Constituţia Federaţiei Ruse. Fiind un stat federal, ei asigură unitatea, integritatea teritorială, nimeni nu are dreptul să se separe fără votul întregii Rusii. Aşa şi la noi trebuia. Cum s-a făcut în Cehoslovacia, Havel a făcut un referendum şi populaţia cehă şi slovacă au decis să fie separaţi, ca mai apoi să fie în Uniunea Europeană împreună, de fapt. Facem un referendum în întreaga Republica Moldova şi vedem cine au dreptul, fiindcă, conform Constituţiei şi a Federaţiei Ruse, dreptul de suveranitate are naţiunea care a constituit acest stat. În Republica Moldova naţiunea de bază, care a constituit Republica Moldova, statul suveran şi independenţa sunt moldovenii, cei care trăiesc aici, românii, fiindcă sunt două noţiuni identice. Ceilalţi, minorităţile, au dreptul la autonomie culturală, la autonomie de a se autodezvolta.”

Europa Liberă: Cum au înţeles guvernanţii să rezolve problema transnistreană de-a lungul celor 25 de ani de la proclamarea independenţei? 25 de ani după declanşarea acestui conflict armat de la Nistru, de ce a rămas impotentă puterea statului Republica Moldova în faţa unei realităţi pe care o are?

Victor Catan: „Cred că cea mai mare problemă e că, de la început, Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova, a fost impus, într-o oarecare măsură, să semneze acordul privind reglementarea paşnică a războiului de pe Nistru, fiindcă noi intrasem într-un impas. Dacă sunt mulţi combatanţi de ai noştri care spun: „Noi am fi ajuns până la Odesa”, aceasta este o minciună. Când armata a 14-a a ieşit din unităţile militare şi s-a implicat direct în conflict, masiv, nu numai de a dota separatiştii cu armament, nu numai de a ne bombarda cu artileria din unităţile militare, dar deschis au ieşit cu tancurile împotriva organelor constituţionale ale Republicii Moldova, iată atunci Mircea Snegur a fost nevoit să semneze. Eu am fost unul din experţi, împreună cu Nicolae Chirtoacă la elaborarea proiectului de acord privind reglementarea paşnică a conflictului armat, care a fost adus din Osetia de Sud.”

Europa Liberă: Dar percepţia e că s-au făcut doar cedări din partea Chişinăului.

Victor Catan: „Cedări impuse de către Federaţia Rusă fiindcă, dacă noi mai continuam războiul, noi ne trezeam cu trupele ruseşti, cu Alexandr Lebed în Chişinău. El putea trece şi mai departe, după cum a spus.”

Europa Liberă: Este adevărat că prin Transnistria Rusia ţine în vizor Balcanii?

Victor Catan: „Ei se mobilizează de a avea acest teritoriu în supunere şi a avea observatorii respectivi, de a avea armament, de a avea o armată de intervenţie, în caz de ceva.”

Europa Liberă: Şi revenim la guvernarea Republicii Moldova pe parcursul acestei perioade de 25 de ani.

Victor Catan: „Mircea Snegur a făcut tot posibilul pentru reglementarea paşnică a conflictului transnistrean. La etapa respectivă nu erau posturi vamale, nu erau posturi de grăniceri. Eu am fost co-preşedinte al Comisiei Unificate de Control din ’92 până în ’97, cinci ani, şi nu am permis niciunei formaţiuni militare să staţioneze în zona de securitate. Mai apoi a venit Petru Lucinschi preşedinte, care a încercat cu şmecherismul lui să facă ceva adăugător, dar a semnat un acord de recunoaştere a actelor civile, ca Voronin ulterior, ca să formeze un stat comun. Nişte şiretlicuri date de diplomaţia rusă care au fost semnate de către noi, ca să nu avansăm. Ulterior, Vladimir Voronin încerca să dezvolte relaţiile cu Federaţia Rusă şi era pe cale dreaptă, până când nu i-au adus memorandumul Kozak pentru a fi semnat de către Vladimir Putin. Dar noi ne-am răsculat, toată populaţia, Piaţa Marii Adunări Naţionale era plină de lume, că a înţeles esenţa acestei federalizări care, practic, ne sugruma suveranitatea şi independenţa noastră. Naţiunea, care a format acest stat era, pur şi simplu, ostatică în mâinile grupărilor separatiste.”

Europa Liberă: Şi domnul Dodon, actualul preşedinte, încearcă să calce pe aceeaşi greblă.

Victor Catan: „Dodon, practic, s-a transformat într-un portavoce, într-o marionetă a Rusiei, care încearcă să-i discrediteze pe cei care au apărat statul, prin afirmații că „sute de mii de morţi în acest conflict armat”. Noi am pierdut 280 de persoane în acest război, împreună cu voluntarii, cu Armata Naţională. Au fost jertfe din partea populaţiei civile, dar majoritatea jertfelor au fost victime ale împuşcăturilor din artileria grea din armata rusă. Uitaţi-vă unde în Bender au fost distrugerile cele mai importante, lângă comisariatul de poliţie. Eu au bombardat ca să nimerească în comisariat, dar au distrus chiar casa unde eu am locuit. Eu zece ani am fost lucrător de poliţie în Bender.”

Europa Liberă: Trebuie să amintim că Victor Gusleacov, fostul comisar al poliţiei de atunci la Tighina, a ţinut piept multor provocări, multor situaţii care ieşeau din comun.

Victor Catan: „Lângă cinematograful Drujba, unde erau poziţiile apărătorilor Benderului, toate căminele, toate casele au fost distruse de către artileria grea a armatei a 14-a a Federaţiei Ruse. Şi iată acolo au căzut victime cetăţenii civil, oamenii care nu au avut atribuţie. Adică, Dodon şi Putin să recunoască că victimele în războiul pentru apărarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova sunt pe seama lor. Iar acei de la noi, din Republica Moldova, care încearcă să ne aducă din nou în poziţia de a fi ascultători, de a fi ca nişte persoane drogate fac o crimă faţă de naţiune, faţă de popor. Noi vedem cine real ajută Republica Moldova. Atunci când Putin ne-a impus embargouri, Republica Moldova a pierdut milioane de euro, milioane de dolari din relaţiile comerciale, care trebuiau să fie rezolvate pe cale civilă. Dar România ne-a deschis porţile şi producţia am vândut-o în România. Granturi de milioane din partea statului vecin frate, soră în repararea grădiniţelor, în construcţia infrastructurii, cu apa, cu canalizarea. Sunt ajutoare din partea României, Uniunii Europene şi ale Statelor Unite ale Americii. Drumurile de astăzi. Uitaţi-vă în Transnistria, care este susţinută total financiar, militar, politic de Rusia cum trăiesc oamenii de acolo. Uitaţi-vă la drumurile din Transnistria. Uitaţi-vă la economia care decade ş.a.m.d. Dar subvenţiile Rusiei sunt colosale în Transnistria. Şi cum trăiesc ei? Vor să ne facă şi pe noi ca un fel de narcomani, nişte persoane drogate aici, în Republica Moldova, care să dăm onorul la chipiu pentru nişte oameni care nu doresc bine pentru acest popor.”

Europa Liberă: A cui e mai mare puterea: a populaţiei sau a politicienilor de a rezolva problema transnistreană?

Victor Catan: „Populaţia este derutată, este dezamăgită de actuala guvernare care, chipurile, a promovat ideile europene. Şi pe de altă parte, este confuză de ideologia care se transmite din partea cealaltă asupra noastră.”

Europa Liberă: Şi ce e de făcut?

Victor Catan: „Noi trebuie, fiind suverani ai statului, să-i punem la punct pe conducătorii noştri, să alegem acei conducători care merită, care nu prin fals, nu prin minciună vin la putere ca să-şi rezolve întrebările, dar să rezolve problemele strategice ale ţării. Aceşti oameni trebuie să fie înlăturaţi. Trebuie să vină oameni cu suflet, să fie aleşi de către întreaga populaţie, care să îndeplinească misiunea care reiese din competenţele constituţionale.”

Europa Liberă: Dacă Victor Catan ar fi şeful statului, s-ar întâlni cu Krasnoselski, s-ar întâlni şi cu Vladimir Putin şi oricum ar pune pe masa de discuţie problema transnistreană?

Victor Catan: „Orice dialog în beneficiul poporului este raţional. După orice război întotdeauna sunt consultări între părţile participante în conflict. Dar, în cazul nostru, pentru cine nu este clar că, Krasnoselski nu e persoana care poate soluţiona ceva? Dacă să rezolvăm întrebarea suveranităţii, independenţei ţării noastre, a cursului nostru de mai departe, atunci să fie la nivel geopolitic. Cu Krasnoselski, cum a fost şi cu Smirnov, Şevciuk, nu avem cu cine sta de vorbă, că ei sunt marionetele Federaţiei Ruse. Şi, dacă în campania electorală, mai spuneau ceva despre eventuala împăcăciune cu Republica Moldova, acum şi pe acestea le-au exclus.”

Europa Liberă: Dar dacă Moscovei îi este convenabil să menţină această situaţie în Republica Moldova, cine i se poate împotrivi şi cum?

Victor Catan: „Numai forţele externe.”

Europa Liberă: Deci, Moldova e neputincioasă de una singură?

Victor Catan: „Moldova absolut nu are capacităţile de a soluţiona de una singură conflictul transnistrean. Şi încercările din Rusia care vin: „Voi înţelegeţi-vă...”, aceasta este eroare.”

Europa Liberă: Voi, Tiraspolul şi Chişinăul?

Victor Catan: „Da. Niciodată ei, ruşii, nu vor da voie să ne împăcăm, să fim un stat integru, ca să evităm pericolul izbucnirii unui nou război. Eu nu vor, nu-şi doresc lucrul acesta. Ei doresc altceva, ca această bucăţică de pământ să fie o zonă strategică a Federaţiei Ruse la hotarele cu Uniunea Europeană, la hotarele cu NATO. Şi în cazul acesta noi ne transformăm într-o linie întâi a unui război fie hibrid, fie, Doamne fereşte, nuclear. Şi numai asocierea cu Uniunea Europeană, parteneriatul nostru chiar cu NATO ar da posibilitate ca ţările lumii să influenţeze Federaţia Rusă să se dezică de politica sa imperialistă de a cotropi ţările suverane şi independente. Să ne lase în pace. Şi atunci numai Federaţia Rusă pleacă de aici cu armata, poporul din partea cealaltă va fi pentru colaborare, pentru unificarea statului, pentru dezvoltarea economiei, lupta împreună împotriva corupţiei ş.a.m.d. Fără implicarea comunităţii internaţionale, noi nu avem şanse de soluţionare definitivă a acestui diferend. Iar în cazul de faţă noi suntem într-un impas total, atunci când preşedintele statului, garantul suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova promovează o politică antinaţională, o politică care va duce la falimentul statalităţii noastre, o politică subversivă pentru toată naţiunea. Şi, pe de altă parte, avem guvernanţii actuali care au luat apă în gură şi nu implică organele de drept să ia măsuri cu cei care cu adevărat duc la pieirea suveranității şi independenţei statului nostru. În Ucraina au adoptat legislaţia care combate actele de terorism, separatismul. Ei întreprind toate măsurile pentru a nu da voie să se răspândească ideologia celeilalte părţi. Noi în Republica Moldova nu avem legi cuvenite pentru a combate separatismul, nu avem organe luptătoare ca să-i combată pe cei care încearcă să ne implice într-un război hibrid.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG