Linkuri accesibilitate

Când a început și când s-a terminat reforma procuraturii de la Chișinău


Adunarea generală a procurorilor din Republica Moldova.

Procurorii și-au ținut vineri adunarea anuală pe fundalul criticilor că reforma justiției bate pasul pe loc. A fost și prima dată când adunarea a fost prezidată de noul procuror general, Eduard Harunjen. Numirea sa în funcție la sfârșitul anului trecut a încheiat o reformă care trebuia să scoată procuratura de sub influența puterii politice, dar opoziția spune că scopul nu a fost atins. Despre adunarea de vineri aflăm mai multe de la Valentina Basiul:

Procurorul general Eduard Harunjen a spus că după intrarea în vigoare a pachetului de legi de reformare a procuraturii, la 1 august 2016, procurorii sunt „liberi în adoptarea deciziilor şi-şi coordonează de sine stătător activitatea”.

Singura legătură pe care Procuratura Generală o are cu politicul este prezentarea în parlament a unui raport anual, a adăugat procurorul-şef.

Harunjen a afirmat că nu simte influența politicului în activitatea procuraturii de mai mult timp, e adevărat însă că instituția mai trebuie fortificată, astfel încât procurorii să se simtă liberi, să poată adopta decizii independent şi în folosul societăţii.

Eduard Harunjen: „Faptul că am fost implicați o perioadă îndelungată în problemele de reformă ne-a scăpat multe aspecte importante, cum ar fi anchetarea cauzelor penale. Aţi văzut că au crescut numărul de achitaţi şi alte probleme pe care urmează să le soluționăm deja cu instituția reformată şi cu două procuraturi specializate fortificate. Vor fi puse accentele pe aspectele de bază care macină societatea: corupţia, crima organizată, crima economică, avaziunile fiscale, contrabanda”.

Printre obiectivele pentru 2017, procurorul general Eduard Harunjen a menţionat o mai bună colaborare cu societatea civilă şi cu presa, deoarece, a spus el, „la moment nu este normal că informațiile sunt distorsionate”. Potrivit lui, un studiu finanțat de UE arată că doar 8% din populație cunoaşte cu ce se ocupă procuratura din experiență personală.

Eduard Harunjen: „Astfel sondajul realizat a indicat că percepţia populaţiei asupra organelor cu competenţe în domeniul justiţiei, inclusiv a procuraturii, în mare parte este supusă unei manipulări fără precedent din partea televiziunilor, internetului, radioului şi a presei scrise. poziţiile formulate şi furnizate prin aceste surse media şi formează percepţia cetăţeanului asupra activităţii instituțiilor menționate, inclusiv a procuraturii”.

Rolul mass-media şi al societăţii civile este să monitorizeze activitatea instituțiilor statului, iar procuratura nu ar trebui să reacționeze atât de dureros, ci să asculte aceste observații, afirmă directorul Programului Justiţie de la Fundaţia Soros-Moldova Victor Munteanu.

Victor Munteanu: „În general, sunt prea multe structuri de forţă în ultimul timp care îşi bat capul şi foarte tare îi interesează activitatea mass-media. Eu înţeleg că procuratura este o structură cu un trecut destul de militarizat, cu un trecut închis şi care nu este obișnuită cu scrutinul social. Trebuie să se obișnuiască cu asta mai ales că reforma procuraturii este una din condițiile esenţiale impuse de partenerii europeni pentru ca să mergem mai departe cu Acordul de Asociere şi cu implementarea condiționalităților care sunt acolo”.

Victor Munteanu a fost mirat să audă că procurorul general a declarat că reforma instituției a fost încheiată. „Dar când a început?”, a întrebat el în glumă. Schimbarea legii şi majorarea salariilor nu înseamnă că reforma s-a şi produs, a concluzionat Victor Munteanu.

Victor Munteanu: „Haideţi, totuşi, să fim cinstiţi şi să spunem că procurorii rareori iau decizii independente, iar indicațiile ierarhice sunt în continuare o regulă”.

Expertul atrage atenţia că nu doar reprezentanții societății civile au o atitudine critică faţă de această reformă, dar şi opiniile partenerilor externi nu sunt foarte optimiste, pe reformarea justiției în general.

XS
SM
MD
LG