Linkuri accesibilitate

Viorica Zaharia: „Cea mai aplicată tehnică de manipulare este omisiunea”


Interviul dimineții cu președinta Consiliului de presă.

Într-un nou raport, realizat sub auspiciile Centrului de Jurnalism Independent, se constată că, deşi au scăzut din intensitate după ultima campanie electorală, propaganda, manipularea informaţională şi sfidarea normelor deontologice rămân practici frecvente în spaţiul mediatic moldovenesc. O convorbire despre exemplele, motivele şi consecinţele abdicării de la crezul jurnalistic cu autoarea raportului de monitorizare, jurnalista Viorica Zaharia, preşedinta Consiliului de presă.

Europa Liberă: Aşadar, un nou raport privitor la comportamentul mass-media şi, din păcate, un nou prilej de a constata elemente, cel puţin, de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton. Mai întâi ce perioadă a fost acoperită şi cum, pe înţelesul tuturor, se întâmplă în general în cazul unor asemenea cercetări, care să ofere la capăt nişte constatări întemeiate?

Viorica Zaharia
Viorica Zaharia

Viorica Zaharia: „Raportul a fost întocmit pentru perioada decembrie 2016 – ianuarie 2017, deci a cuprins două luni. Este al patrulea raport. Facem această monitorizare de la sfârșitul anului 2015. Anterior rapoartele erau întocmite pentru trei luni. Acum am făcut o întrerupere pe perioada electorală, atunci s-au făcut alte monitorizări. Iată că am revenit în perioada post-electorală şi am decis să facem monitorizarea o dată la două luni. Metodologia este următoarea – urmărim cele mai importante subiecte de interes public fie că ele sunt evenimente, fie că sunt subiecte şi analizăm cum ele au fost reflectate la cele 12 instituţii media monitorizate. Respectiv, vedem în ce măsură unele media au oferit informaţie completă, altele – au încercat să manipuleze informaţia.”

Europa Liberă: Nu vom putea, bineînţeles, enumera toate cazurile de manipulare menţionate în raport (care altminteri poate fi găsit oricând la distanţa de un click sau două pe internet), dar ce a fost, inclusiv poate pentru Dvs., săritor în ochi în acest sens? Poate cel mai relevant şi la îndemână exemplu.

Viorica Zaharia: „Am enumerat tehnicile de manipulare informațională care sunt folosite. Am constatat că de această dată au fost mai puţine. Explic acest lucru prin faptul că după o perioadă electorală interesele politicienilor, proprietarilor de media de a lupta unii cu alţii, de a face răfuieli politice, de a manipula informaţia au fost nu chiar atât de acute ca în perioada electorală. De aceea avem tendinţe în scădere oarecum.

Cea mai aplicată tehnică de manipulare este omisiunea. Ea este de două tipuri. Primul - jurnaliştii au omis din ştiri anumite detalii, ceea ce schimbă sensul întregii ştiri. De exemplu, se spune că un politician a participat la un protest şi dacă acolo oamenii au strigat „Ruşine” la un anumit post noi nu vom vedea acest lucru, vom vedea doar participarea. Am dat acest exemplu ca să înțeleagă oamenii ce înseamnă acestă omisiune.

Un al doilea tip de omisiune este când un subiect anume nu apare deloc în jurnalele de ştiri. Am avut şi asemenea omisiuni în această perioadă. la unele posturi nu s-a regăsit, de exemplu, o ştire despre faptul că parlamentul a dezbătut şi a votat acele proiecte de legi care se referă la amnistia fiscală, proiecte contestate de societatea civilă şi împotriva cărora au existat şi nişte proteste. Unele posturi nu au reflectat deloc acest eveniment, or el este unul de interes public. Astfel s-a produs omisiunea. Atunci când nu informezi oamenii despre un eveniment, un subiect despre care ei merită să ştie comiți omisiune.

Sunt şi alte exemple, cum ar fi protestele profesorilor din luna ianuarie. La unele posturi am văzut doar poziţia guvernului. A fost omisă vocea sindicatelor şi a profesorilor. Din câte ştiri au dat acele posturi nu am înţeles care a fost revendicarea concretă a profesorilor. Principala revendicarea a fost majorarea cu 50 la sută a salariilor. Despre asta telespectatorii unor posturi nu au aflat pentru că în ştirile respectivelor posturi nu s-a regăsit această informaţie.”

Europa Liberă: E un fel de a te face că plouă. Printre scopurile monitorizării a fost şi acela de „a scoate la iveală greșelile comise de jurnaliști, cu intenție sau fără, la relatarea faptelor, astfel încât studiile de caz și rapoartele de monitorizare să aibă un rol instructiv”. Instructiv pentru cine, pentru ziarişti, în primul rând, pentru proprietari, pentru cei care stau în faţa ecranelor?

Viorica Zaharia: „Pentru toţi, dar, haideți, să pornim cu jurnaliştii. Vreau să pornesc de la premisa că totuşi multe greşeli s-ar datora grabei sau altor factori, mai curând, decât faptului că jurnaliştii acceptă să facă partizanat. În concluziile şi recomandările raportului chiar am scris că îndemnăm patronii de presă ca atunci când îşi dau seama că este nevoie de instruiri, că unele greşeli sunt datorate insuficienței de profesionalism ar fi bine să-şi instruiască jurnaliştii.

Raportul este făcut pentru jurnalişti, pentru patronii de presă, precum şi pentru consumatori media. Avem concluzii şi recomandări pentru fiecare categorie. În pare rău că în Republica Moldova avem situaţia în care patronii de presă nu şi-au deschis televiziuni ca să le facă competitive şi să informeze publicul, dar că să le transforme în instrumente de manipulare şi în instrumente de a promova imaginea propriului partid şi de a lupta cu adversarii politici. Din păcate, aceasta este situaţia şi ea se vede din monitorizările pe care le facem.

De asemenea, ne adresăm şi consumatorilor de presă. Studiile de caz pe care le introducem în rapoartele noastre le publicăm iniţial pe site-ul media-critica.md şi acolo poate să intre oricine şi să vadă clar şi explicit cum se produce manipularea. Invităm publicul să le citească. O altă recomandare pentru consumatorii de presă ar fi bineînțeles să se informeze din mai multe surse.”

Europa Liberă: Dar are acest consumator o alegere adecvată între sursele de informaţie, în special televiziuni, ca să poată intui sau judeca în cunoştinţă de cauză unde e adevăr şi unde – manipulare?

Viorica Zaharia: „Tocmai cu asta voiam să-mi continui gândul. Noi recomandăm să se informeze din mai multe surse, dar atunci când la patru posturi de televiziune, care sunt accesibile în casa unui om, sunt transmise aceleași ştiri pentru că cele patru posturi fac parte din acelaşi holding, atunci, desigur, nu putem vorbi despre faptul că omul se informează din mai multe surse, pentru că de fapt este una şi aceeaşi sursă. Aici e o problemă. În unele localităţi am înţeles că emit doar unele posturi şi oamenii nu prea au alegere, privesc ceea la ce au acces.”

Europa Liberă: Vorbeam şi despre scopul de instruire, inclusiv a jurnaliștilor. În ce măsură credeţi că se poate vorbi de sensibilitate în mediul jurnalistic de acum la asemenea rapoarte sau, poate dimpotrivă, despre o anume rezistenţă, ca la antibiotice, în cazul unor medii sau altele?

Viorica Zaharia: „Noi facem rapoarte pentru cine vrea să audă. Cine vrea să audă – aude. De la jurnaliștii care au o minimă preocupare pentru profesie, pentru standardele jurnalistice avem feed-back. Ei le citesc, ne întreabă. Şi ceilalți admit că le citesc, doar că unii nu îşi exteriorizează reacţia, alţii, din câte mai văd pe Facebook, încearcă uneori să se justifice că muncest la anumite posturi care fac manipulare informaţională din anumite motive, pentru că piaţa din Republica Moldova e mică şi nu au unde să lucreze în altă parte.

La lansarea primului raport am avut o reacţie destul de dură din partea unui post monitorizat. Au discutat raportul într-un talk-show. Din păcate, atunci nu s-a încercat să se vină cu argumente, dar să se atace un alt post.”

XS
SM
MD
LG