Linkuri accesibilitate

În prima etapă vor primi granturi şi vor fi instruiți antreprenorii care cultivă mere, struguri de masă, fructe cu sâmburi şi legume produse în spaţii protejate.

Timp de cinci ani Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) va instrui fermierii să-şi modernizeze afacerile şi să caute noi pieţe de desfacere. Proiectul, în valoare de circa 21 de milioane de dolari, vine să-i ajute pe agricultori să depăşească efectele restricţiilor impuse de Federaţia Rusă la importul de fructe şi legume proaspete din Republica Moldova. De asemenea, suportul poporului american îşi propune să transforme sectorul agricol într-un catalizator de creştere economică şi de dezvoltare, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, James Pettit.

În prima etapă vor primi granturi şi vor fi instruiți antreprenorii care cultivă mere, struguri de masă, fructe cu sâmburi şi legume produse în spaţii protejate. Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, James Pettit, a menţionat că aceste mărfuri reprezintă circa o treime din exporturile de produse agricole. El a spus că în timpul vizitelor prin ţară a cunoscut mulţi fermieri dornici să descopere noile pieţe din occident, care au însă nevoie să fie susţinuţi şi încurajaţi.

Ambasadorul James D. Pettit
Ambasadorul James D. Pettit

James Pettit: „Agricultura reprezintă o cincime din PIB şi implică mai mult de un sfert din forţa de muncă din ţară. Cota exportului de produse agricole reprezintă 64% din exporturile Republicii Moldova. Producătorii agricoli trebuie să sporească calitatea produselor, să adopte soiuri noi, să asigure fiabilitatea livrărilor şi siguranţa alimentară. Aceste aspecte vor fi ţinta noului proiect”.

În următoare perioadă va fi anunţată prima rundă de proiecte de granturi, la care o atenție deosebită li se va acorda femeilor, tinerilor, precum şi producătorilor care se află în zonele celor nouă sisteme de irigare de pe malurile Prutului şi Nistrului repuse în funcțiune tot cu banii poporului american.

Dar fermierii au nevoie nu numai de bani, ci şi de cunoştinţe şi servicii de consultanță, spune Iuri Diuţa, din Sucleia, raionul Slobozia, preşedintele unei asociaţii de fermieri din regiune transnistreană şi antreprenor care deţine 38 de hectare de livadă hiper-intensivă. Iuri Diuţa afirmă că prin intermediul unui proiect de acest fel, finanțat din bani americani, a învăţat să facă un business-plan şi să înțeleagă unde vrea să ajungă cu afacerea sa. Dar nu în ultimul rând, el apreciază informațiile preluate în materie de soiuri, tehnologii şi direcţiile noi în care se mişcă alţi producători din lume. Iuri Diuţa spune că face agricultură de şapte ani, la început a cultivat cereale după care a plantat livadă, pentru că e mai profitabil şi de perspectivă, adaugă producătorul din Sucleia.

Iuri Diuţa: „Livezile vechi care erau înainte pe malul Nistrului sunt scoase, iar întreprinderile agricole noi care au resurse numai pentru culturi cerealiere şi legume încearcă să ne urmărească ce facem - avem un teren demonstrativ pentru regiunea transnistreană şi se organizează seminare la întreprinderea noastră – adică, toţi văd cum ar trebui să fie şi noi îi ajutăm. În această privință nu se simte concurența”.

Indiferent că în ultimii ani s-a investit la Leova o sumă destul de mare în reabilitarea sistemului de irigare jumătate din roadă a rămas pe câmp, a spus Lidia Cara, preşedinta asociaţiei utilizatorilor de apă. Pentru a evita astfel de situaţii, ea a cerut lecţii pentru femieri ca aceştia să înceapă a cultiva produse de calitate şi să înveţe cum să le vândă.

De ce cetăţeni din Republica Moldova preferă să lase pârloagă loturile de teren de acasă pentru că ar fi muncă fizică grea şi aleg să muncească, în mare parte, ilegal la construcţii în Rusia, l-am întrebat pe Nicolai Kiktenko din satul Rediul de Sus, raionul Făleşti. Fermierul, care are o pepinieră de nuci şi prelucrează 300 de hectare de cereale cu ajutorul tehnologiei no till, crede că în primul rând oamenii sunt demotivaţi, au pierdut orice încredere în viitor în această ţară.

Nicolai Kiktenko: „Aici trebuie să fie fenomenul pisici. După mâţă merg pisoii, ei văd ce face mama, mama prinde şoareci, ei se învaţă a prinde şoareci. Acum sunt mai multe pilde când sunt fermieri reuşiţi, şi din familia lor nimeni nu se duce peste hotare, să schimbe cuiva pamperşii. El rămâne, moștenește businessul părinţilor. Împrejurul lui se creează aşa un cerc de oameni care înțeleg că şi în Moldova se poate de făcut o bucată de pâine destul de bună şi nu trebuie să te umilești prin depărtări”.

Fermieri cu care am stat de vorbă la lansarea proiectului „Agricultura performantă în Moldova” sunt convinşi că de pe un hectar-două de plantaţie de livadă, de pomuşoare sau alte culturi o familie se poate întreține, desigur dacă vrea să aplice noi cunoştinţe şi tehnologii, mai ales că mai multe organizaţii care îi şcolarizează, dar le oferă şi granturi. Trebuie să existe doar dorinţă şi încredere.

XS
SM
MD
LG