Linkuri accesibilitate

În ciuda emigrației masive în Moldova există o cotă importantă de forţă de muncă nevalorificată


Un studiu lansat de Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populaţie.

În Republica Moldova populaţia aptă de muncă a crescut numeric în ultimii 15 ani, constituind acum 61% din populaţia totală. Este un indicator bun care ar trebui, teoretic, să contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Numai că, spun experții, creşterea numărului celor apți de muncă a fost însoţită de o scădere esențială a numărului celor care muncesc. Cu alte cuvinte, capitalul uman nu este valorificat. Sunt câteva concluzii ale unui proaspăt studiu lansat de Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populaţie.

Deși populaţia Republicii Moldova scade constant şi peste jumătate de milion de cetățeni apţi de muncă au emigrat, exista totuşi o cotă importanta de forţă de muncă nevalorificată încă. Este principala constatare a autorilor studiului. Numărul persoanelor apte de muncă este în creştere, în timp ce rata de

Fiecare al treilea tânăr din Republica Moldova nu este încadrat nici pe piaţa muncii, nici în educaţie...

ocupare a scăzut constant în ultimii ani până la 40%. Un indicator îngrijorător este că aproape fiecare al treilea tânăr din Republica Moldova nu este încadrat nici pe piaţa muncii, nici în educaţie, iar majoritatea o constituie tinerele din mediul rural, arată rezultatele studiului.

Cauzele sunt multiple, de la sistemul educaţional neracordat la piaţa muncii şi până la starea de sănătate a populaţiei, spune una din autoarele studiului, Olga Găgăuz:

Olga Gagauz
Olga Gagauz

„Dacă vor fi întreprinse măsuri, politici consecutive în ceea ce priveşte valorificarea potenţialul care este acum în vârsta aptă de muncă prin creşterea ratei de ocupare, investiţii semnificative în domeniul de sănătate ca să depăşim această criză a sănătăţii care se manifestă prin mortalitatea foarte înaltă a populaţiei în vărsta aptă de muncă şi pierderea potenţialului uman, atunci vom avea aceste beneficii economice care sunt foarte importante pentru Republica Moldova.”

Olga Găgăuz spune că majorarea vârstei de pensionare până la 63 de ani pentru femei şi bărbați ar putea fi una benefică dacă însă va avea ca efect extinderea duratei de aflare în câmpul muncii.

Prognozele sociologilor arată că ponderea populaţiei aptă de muncă se va menţine la un nivel înalt în următorii ani şi că vor exista rezerve umane importante care pot asigura creștere economică durabilă a ţării şi diminua sărăcia. Numai că pentru a atinge aceste obiective politicile statului ar trebui revăzute şi racordate la tendinţele demografice.

Prognozele optimiste ale autorilor studiului au fost puse la îndoială de demograful Valeriu Sainsus, doctor la Academia de Studii Economice:

„Nu sunt de acord că ţara are resurse. Ţara deja de o perioadă de mai mult de un deceniu şi jumătate nu funcţionează la capacitatea maximă. Forţa de muncă a ţării este îmbătrânită. Categoria pre-pensionarilor se dublează. În perioada exact următoare va fi şi o creştere a cheltuielilor din simplul motiv că productivitatea pre-pensionarilor scade, se înjumătățește, pe de altă parte ei sunt foarte scumpi la remunerare. Iată de ce dezvoltarea economică va fi compromisă. În perspectiva medie şi de lungă durată dezvoltarea economică este compromisă.”

Cel mai îngrijorător şi greu de prognozat factor, spun experţii, rămâne migraţia, care continuă să crească în special în rândul tinerilor.

XS
SM
MD
LG