Linkuri accesibilitate

Cristina Pereteatcu: „Suntem martorii unui declin la nivel global al drepturilor omului”


Amnesty International și-a lansat un nou raport anual privind situația drepturilor omului în lume. Ce spune raportul despre Moldova?

Amnesty International Moldova va prezenta azi Raportul anual Amnesty International privind situația drepturilor omului în lume, o evaluare a felului în care sunt respectate acestea în 159 de țări. Experții Amnesty se vor referi de asemenea și la situația drepturilor omului în Republica Moldova, cu accent pe libertatea de asociere, dreptul la un proces echitabil, condițiile de detenție, discriminarea și retorica politicienilor. Anticipăm lansarea raportului împreună cu Cristina Pereteatcu, directoarea Amnesty Moldova.

Europa Liberă: Așadar, astăzi la Chişinău va fi prezentat raportul anual Amnesty International privind situația drepturilor omului în lume. Întâi de toate, v-aș ruga să ne spuneți dacă, spre deosebire de anul trecut, când Amnesty International constata că drepturile omului și legile care le protejează sunt subminate în lumea întreagă de guverne, care fac acest lucru cu bună știință, lucrurile au luat o altă întorsătură în acest an?

Cristina Pereteatcu
Cristina Pereteatcu

Cristina Pereteatcu: „Lucrurile, de fapt, s-au agravat. Pentru că suntem martorii unui declin la nivel global al drepturilor omului. Şi aceasta se datorează politicienilor care doresc tot mai mult să se debaraseze de drepturile omului şi le atacă constant. Deci, au o retorică „noi versus ei” şi manifestă un populism accentuat care reuşeşte, din păcate, să dezbine oamenii. Şi această tendinţă a fost pronunţată în tot mai multe ţări. De asemenea, aş vrea să menţionez că Amnesty International a documentat situaţia drepturilor omului în cel puţin 23 de ţări în care există războaie. Şi a constatat că este puţină voinţă politică de a aborda aceste probleme. Este vorba de ţări precum Siria, Yemen, Libia, Afganistan, Sudan şi altele. Şi, de asemenea, Amnesty Internaţional în raportul său menţionează că suntem martorii unei indiferenţe internaţionale faţă de crimele de război, care au devenit o normalitate înrădăcinată. Iar Consiliul de Securitate al ONU a rămas paralizat pe parcursul anului 2016 de către statele membre permanente.”

Europa Liberă: Sunt remarcate în raport tendințe, să zicem, de anumite drepturi sau, totuși, situația este diferită, la nivel regional și în cazul fiecărui stat în parte?

Cristina Pereteatcu: „Sunt tendinţe de populism, ceea ce este foarte grav. Pentru că, atunci când liderii dau trend că nu îi mai interesează drepturile omului, aceasta creează un haos la nivel internaţional. Totuşi, încălcările sunt foarte diferite, chiar şi în funcție de regiune. Spre exemplu, fostul spaţiu sovietic este caracterizat prin tortură şi impunitate. Europa nu a putut face faţă crizei refugiaţilor. Deci, problemele sunt foarte diferite.”

Europa Liberă: Dacă e să ne referim la Republica Moldova în acest spaţiu, cum s-a făcut ea remarcată în acest raport? Cu reușite în materie de respectare a drepturilor omului sau dimpotrivă?

Cristina Pereteatcu: „Din păcate, nu are reuşite pentru că peisajul politic al ţării noastre continuă să fie marcat de impotenţa guvernanţilor în faţa corupţiei şi de deteriorarea continuă a standardelor de viaţă, fapt ce determină marea nemulţumire a poporului. Problema, pe care noi o vedem foarte gravă, este cea de proces inechitabil şi mai persistă tortura şi tratamentul inuman. O altă problemă, pe care am constatat-o noi, este libertatea presei. Şi mai sunt carenţe la multe capitole.”

Europa Liberă: V-aţi referit la retorica politicienilor. În Republica Moldova discursul lor cum a fost, dacă e să fie analizat din perspectiva drepturilor omului?

Cristina Pereteatcu: „Populismul nu a ocolit nici Republica Moldova. Noi am fost martorii unii campanii electorale la care s-a promovat din greu discriminarea pe bază de genuri, orientare sexuală şi libertatea conştiinţei. Din păcate, vedem că preşedintele tuturor are o retorică nocivă şi otrăvitoare. Şi este regretabil să auzim că o persoană, care se declară reprezentantul tuturor, face abstracţie de cele menţionate în Constituţia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar nu le-ar convenit, din contra, o apreciere a cetăţenilor, nu un cetăţean nemulţumit, revoltat?

Cristina Pereteatcu: „Îmi vine foarte greu să înţeleg de ce atât preşedintele, cât şi guvernarea care, aşa cum îi vedem, sunt ahtiaţi după bunăstarea poporului, eşuează zilnic în a asigura un stat de drept. Şi problemele reale, cum ar fi încălcarea drepturilor economice, sociale, culturale, adică, acea sărăcie pe care o vedem noi, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în faţa legii, libertatea de asociere nu sunt pe agenda lor. Noi, cel puţin, nu am văzut vreun partid politic sau vreun candidat la funcţia de preşedinte care s-ar interesa de drepturile omului.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii cărora le sunt încălcate aceste drepturi vorbesc public despre anumite temeri sau cer, merg în instanţă să ceară, să revendice respectarea drepturilor?

Cristina Pereteatcu: „Ei merg. Şi chiar faptul că la Amnesty International Moldova în continuare se adresează oameni săptămânal, invocând faptul că nu au parte de un proces echitabil, înseamnă că statul eşuează la acest capitol. Noi vedem că problema persistă şi procesul echitabil este pe an ce trece o problemă tot mai mare pentru că oamenii nu au încredere în justiţie, nu li se întâmplă nimic bun în Republica Moldova. Mai mult decât atât, spre exemplu, dreptul la un trai decent le este încălcat zilnic, practic, majoritatea oamenilor nu au acces la apă şi condiții sanitare. Mă refer aici la spaţiul rural. Sunt foarte multe probleme care sunt lipsite de atenţie din partea guvernanţilor.”

Europa Liberă: Un studiu recent despre percepția cetățenilor privind drepturile lor arăta că dreptul la un proces echitabil, pe care l-aţi menţionat şi dumneavoastră, este asigurat în mică măsură sau chiar deloc, neîncrederea în justiție, de asemenea. Sunt trecute aceste îngrijorări şi în raportul experţilor internaţionali?

Cristina Pereteatcu: „Da, evident. Pentru că, atunci când lumea preferă să meargă la Strasbourg pentru a-şi face dreptate, trezeşte îngrijorări. Oamenii, şi aceasta am menţionat-o, practic, în fiecare an şi nu doar la lansare de raport, trebuie să aibă parte de justiţie la ei acasă.”

Europa Liberă: Condiţiile de detenţie, în acest context, au fost menţionate pe parcursul anului 2016 de mai mult experţi naţionali ca fiind îngrijorătoare. Aveţi cercetări sau poate aţi mers să vedeţi care este situaţia?

Cristina Pereteatcu: „Da, noi, într-adevăr, am efectuat o vizită la Penitenciarul nr. 13 în septembrie 2016. Şi această vizită a fost în urma mai multor plângeri din partea celor care îl susţin pe domnul Vladimir Filat, precum că, condiţiile sunt foarte proaste şi dumnealui este victima relelor tratamente. Noi am negociat cu Departamentul de instituţii penitenciare pe parcursul a trei luni, într-un final, ne-au permis să mergem la penitenciar, dar nu ne-au dat voie să-l vizităm pe domnul Vladimir Filat. Ceea ce am văzut noi la penitenciar a fost din domeniul fantasticului, pentru că este un penitenciar al contrastelor. Am văzut de la cele mai mizerabile celule, la celule foarte bine amenajate din banii familiilor celor deţinuţi. Şi, a propos, în acest context, dacă tot am pomenit de domnul Vladimir Filat, nici ombudsmanului nu i-a fost permis să-l viziteze. Şi este foarte grav când avocatul poporului, având mandat de a vizita locurile de detenţie la orice oră, de a discuta cu cei deţinuţi, nu are acces la o persoană care stă închisă. Fiind la penitenciar, noi am cerut să discutăm şi cu domnul Veaceslav Platon, pentru că el deja era la penitenciar, şi am primit un răspuns că administraţia nu poate merge în întâmpinarea noastră, pentru că au primit un ordin să nu ne permită să vorbim cu aceste două persoane. Dar condiţiile mizerabile din Penitenciarul nr. 13 pe noi ne-au şocat. Pentru că este inuman să-ţi baţi joc de oameni şi să atentezi la demnitatea umană prin astfel de condiţii de detenţie.”

Europa Liberă: Ar fi argumente legale pentru refuzul Departamentului instituţiilor penitenciare pentru aceste vizite? Sau care este poziţia lor de argumentare a acestei decizii?

Cristina Pereteatcu: „Ne-au spus că este un caz secret, că nu se poate, au invocat secretul anchetei. Nu prea a fost clar, pentru că pe parcursul a trei luni am avut parte de un ping-pong între Procuratură şi judecătorul care a instrumentat cazul. Chiar nu ştiu ce să vă spun, pentru că şi noi am stat şi cred că stăm în ceaţă, când vine vorba anume de acest caz.”

Europa Liberă: Ce pârghii de presiune există sau pot fi puse în aplicare asupra autorităţilor, ca acestea să-şi respecte angajamentele? Şi, probabil, putem să ne referim la entităţi separate – judecătorii, primării, Parlament, guvern.

Cristina Pereteatcu: „Aş vrea să cunosc răspunsul la această întrebare, dar chiar nu ştiu ce să vă spun. Pentru că cei care mânuiesc actul justiţiei o fac foarte selectiv, ceea ce este ciudat. Probabil, este nevoie de o schimbare generală de oameni care să vină cu practici bune, care să aibă o abordare corectă faţă de ceea ce se întâmplă şi nu să ajungă acolo unde sunt, apărându-şi interesele proprii.”

XS
SM
MD
LG