Linkuri accesibilitate

Dosarul vedetei de cinema, Marika Rökk (1913-2004)

Duminică s-a încheiat Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin despre care a relatat întreaga presă din Germania. Pentru a-şi sincroniza oarecum conţinutul cu tematica dominantă a săptămînii trecute, tabloidul german „Bild” şi-a propus să contribuie şi el cu ceva inedit la subiectul acesta. Astfel, ziarul a publicat extrase dintr-un dosar declasificat al serviciului federal de informaţii externe, Bundesnachrichtendienst (BND) – cunoscut, pînă-n 1956, sub denumirea „Organizaţia Gehlen”.

Din documentele întocmite de serviciul secret rezultă că organizaţia condusă de Reinhard Gehlen (un fost ofiţer de contrainformaţii al Wehrmacht-ului din perioada nazistă) a suspectat-o pe actriţa Marika Rökk (născută pe data de 3 noiembrie 1913 la Cairo – decedată pe 16 mai 2004 la Baden, în Austria Inferioară) că ar fi o spioană sovietică.

Dezvăluirile din „Bild” despre Marika Rökk
Dezvăluirile din „Bild” despre Marika Rökk

În documentele serviciului se afirmă că Marika Rökk ar fi „întreţinut legături” cu partea sovietică, ceea ce permite „deducţia că duce o activitate informativă”. Din aceleaşi documente mai rezultă că şi soţul actriţei, regizorul de film Georg Jacoby (1882-1964) a fost suspectat de a fi spion în serviciul răsăritului. Documentele, cuprinzînd suspiciunile citate de „Bild” şi apoi preluate de numeroase alte ziare, inclusiv de cotidianul „The Guardian” şi platforma electronică de propagandă pro-rusă, „Sputnik”, se află într-un dosar întocmit în 1951. Deoarece informaţiile au fost considerate „strict secrete”, timp de peste 50 de ani, nu s-a permis accesul la acest dosar.

Din perspectivă actuală, suspiciunile sînt mai mult decît sumare. Se afirmă, de exemplu, că impresarul actriţei ar fi fost un agent, iar Rökk doreşte să deschidă o prăvălie de tricotaje pentru a-şi camufla astfel activitatea.

În realitate, Marika Rökk (de fapt: Karoline Rökk), care proveanea dintr-o familie de germani din Ungaria şi care pînă-n 1924 a locuit la Budapesta, a fost o simpatizantă a regimului nazist. Din 1934 pînă-n 1945 a jucat în nenumărate filme finanţate de aparatul de propagandă condus de ministrul Joseph Goebbels. Astfel, Rökk a fost una din vedetele principale din perioada regimului hitlerist, profitînd de „arizarea” bunurilor evreieşti. Astfel, a obţinut vila confiscată a unui regizor evreu din Potsdam, pe care, în zadar, a încercat s-o recupereze după prăbuşirea regimului comunist, în 1989.

Publicitate, în România, pentru filmele naziste „Jud Süß” şi „Ohm Krüger” în ziarul „Südostdeutsche Tageszeitung”, 23.10. 1941
Publicitate, în România, pentru filmele naziste „Jud Süß” şi „Ohm Krüger” în ziarul „Südostdeutsche Tageszeitung”, 23.10. 1941

Din cauza trecutului ei compromis politic, după 1945, lui Marika Rökk i s-a interzis să-şi exercite profesiunea de cîntăreaţă şi actriţă. A fost cvasi reabilitată în 1947, în Austria, unde s-a şi stabilit.

În anii 1950 şi-a continuat cariera de actriţă, jucînd în nmeroase filme de divertisment, siropoase şi melodramatice, care nu prea se deosebeau de producţiile fabricii de filme germane, UFA (Universum Film AG) în care a jucat de-alungul anilor 1930 şi 1940 (Der Bettelstudent / Studentul cerşetor, 1930; Wunschkonzert / Melodii la cerere, 1940; Frauen sind doch bessere Diplomaten / Femeile, totuşi, sînt diplomaţi mai buni, 1941; Die Frau meiner Träume / Femeie visurilor mele, 1944). Mai toate aceste filme cu Marika Rökk sau cu alte vedete ale cinematografiei naziste s-au bucurat de o largă popularizare inclusiv în România.

XS
SM
MD
LG