Grupul Tineretului pentru Solidaritate Interetnică cu susținerea Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Republica Moldova a organizat azi un forum al minorităților, cu intenția de a aduce în atenția autorităților probleme pe care le întâmpină la angajare sau atunci când vor să se implice în viața comunității. Tinerii activiștii, de etnie bulgară, ucraineană sau găgăuză susțin că au puține șanse de a-și păstra specificul etno-cultural prin intermediul sistemului de învățământ.
Născută la Soroca într-o familie mixtă, cu mamă ucraineancă și tată polonez, Ecaterina Postolati își declară drept limbă maternă româna, însușită la școală și nu în familie. Totuși, puțini dintre cei care vorbesc rusa reușesc să însușească limba oficială, spune cu regret Ecaterina, astfel încât să nu întâmpine bariere în comunicare atunci când ajung la universitate sau într-un colectiv unde se vorbește româna. De asta, ea și alți tineri activiști din Grupul tineretului pentru Solidaritate Interetnică au convingerea că necunoașterea limbii oficiale este un obstacol. O soluție, spune Ecaterina ar fi cursurile gratuite de studiere a limbii române în regiunile populate de minorități etnice:
„Studiem limba de stat la școală, la școlile alolingve, dar, după cum vedem noi, la absolvirea școlii nu au nivelul necesar de cunoaștere a limbii de stat, deci avem nevoie de cadre didactice mai calitative, de cursuri gratuite de studiere a limbii de stat. Necunoscând limba de stat este foarte greu de obținut un job, mai ales dacă este vorba de un loc de muncă legat de organizațiile guvernamentale.”
Implicată în activități de voluntariat, Ecaterina Postolati remarcă faptul că mulți dintre tineri ezită să se implice din cauza fricii de a nu fi acceptați. Ea crede că ministerele de resort, care coordonează politicile pentru tineret ar trebui să ceară cât mai des opinia lor și astfel să formeze, pas cu pas, cetățeni activi:
„Este un stereotip comun pentru societatea noastră- ce pot să fac eu, eu nu pot să fac nimic. Eu cred că statul trebuie să încurajeze tinerii să fie activiști, să participe la diferite activități pentru promovarea drepturilor lor, să le asigure anumite oportunități pentru a participa, fiindcă la noi în țară, în general activismul civic nu este ceva comun.”
În cadrul forumului minorităților reprezentanți din diferite comunități etnice și-au împărtășit experiența. Unii au reușit să ajungă consilieri locali și să promoveze ideile lor, alții s-au implicat în proiecte culturale și programe ale organizațiilor obștești pentru a se face auziți. Bunăoară, majoritatea își doresc să poată studia și în limba lor maternă, spune Ion Bambuleac, membru al Grupului pentru Solidaritate Interetnică:
„Este foarte important să fie asigurată educația nu doar în limba rusă, care este o limbă de comunicare interetnică conform legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Moldovei, dar și în limba maternă a fiecărei etnii sau a fiecărui grup etnic. Trebuie să înțelegem că trăim într-o societate multietnică în care trebuie să știm să inițiem acest dialog intercultural, să participăm cu toții la luarea deciziilor.”
Tinerii au adoptat o rezoluție prin care cer autorităților să le asigure dreptul la educație de calitate, participare publică și politică. Prezent la discuții, Ian Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității le-a atras atenția că există această entitate unde se pot plânge în caz de încălcare a drepturilor lor, lucru pe care deocamdată nu au făcut-o, susține el:
„Dacă e să ne referim la conținutul plângerilor, de către cine sunt depuse, o să vedem că nu este nici o organizație care apără drepturile minorităților etnice sau religioase care s-ar fi adresat vreodată la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării. Cu toate că aceste organizații ar trebui să țină în vizor acest domeniu și să pună accentul, să indice anumite probleme, acest lucru nu se întâmplă.”
De altfel, însușirea limbii române, implicarea reprezentanților minorităților în viața comunității și în structurile decizionale sunt obiective pe care autoritățile le-au trasat în proiectul Strategiei de Consolidare a Relațiilor Interetnice 2017 – 2027. Planul de acțiuni nu este însă definitivat, iată de ce organizatorii forumului de astăzi speră că propunerile lor să fie luate în considerare sau cel puțin să li se ceară opinia.
