Comentând pe site-ul Ziarului Național (ziarulnational.md) decretul lui Vladimir Putin de recunoaștere pe teritoriul Rusiei a documentelor eliberate de autoritățile așa-ziselor republici separatiste din Luhansk și Donețk, Nicolae Negru scrie că liderul de la Kremlin nu poate face un gest similar în raport cu Tiraspolul, „până nu-l pune la încercare pe Dodon, până nu folosește la maximum potențialul trădător al acestuia, care s-ar putea manifesta din plin doar după alegerile parlamentare.” O altă observaţie a lui Negru vizează Transnistria: după părerea sa, Moscova ar fi foarte aproape de obținerea recunoașterii de facto a Transnistriei de către Chișinău, conform protocolului semnat anul trecut la Berlin. „[…] Acțiunea Moscovei în Donbas, recunoașterea de facto a autorităților separatiste din estul Ucrainei privește și Republica Moldova”, continuă comentatorul. E o mișcare ce anunță, la părerea sa, o schimbare de poziție a Rusiei pe „tabla de șah” regională, o escaladare a confruntării care vizează Republica Moldova în mod aproape direct, iar acest lucru se va resimți în viitorul apropiat.
Alegerea lui Igor Dodon în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova a fost, poate, cea mai mare greşeală politică pe care a făcut-o Vlad Plahotniuc şi guvernul său, alegând să joace la dublu şi să încline balanţa către „omul Kremlinului”, scrie Sebastian Rusu într-un editorial publicat în pe site-ul ziarului Adevărul (adevarul.ro). Suspendarea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, pare în prezent singura soluţie în faţa derapajelor acestuia de politică externă, mai crede autorul. „Plahotniuc nu este genul de politician care să forţeze mâna lui Dodon, însă are în mânecă soluţia unei posibile suspendări dacă preşedintele Republicii Moldova va forţa constituţia statului moldav şi va trece peste Parlament şi Guvern în opţiunea sa pentru Rusia”, explică Sebastian Rusu. El crede că Plahotniuc şi oamenii săi au preferat o formulă facilă de a-şi conserva puterea sub deviza: „guvernăm ruseşte, pe bani europeni”, dar „socoteala de acasă nu mai corespunde cu cea din târg”.
„Moldova nu știe ce vrea și obosește partenerii externi” – titrează Deutsche Welle (dw.com). Articolul abordează tema mesajelor diametral opuse în plan extern promovate de Președinția și Guvernul Republicii Moldova, duplicitate ce pare să plictisească sau chiar să irite partenerii europeni și occidentali. Directorul de programe la Asociaţia pentru Politică Externă din Chișinău, Victoria Bucătaru, este citată în corespondența DW cu părerea că „lipsa de coeziune la nivelul autorităților și duplicitatea mesajelor este în detrimentul Republicii Moldova”. Descreșterea popularității vectorului european în rândul moldovenilor este explicată de Victoria Bucătaru prin comunicarea ineficientă a guvernării cu populația, dar și prin politizarea instituțiilor statului.
Politologul Dionis Cenușă semnează un comentariu pe site-ul agenției IPN (ipn.md) în care se referă la tendințe legate de securitatea regională și internațională, care au fost discutate la Conferința de Securitate de la Munchen (17-19 februarie). Contradicțiile de viziuni între UE și Rusia, observă politologul, scot în evidență numeroasele probleme pe care țări ca Republica Moldova vor fi forțate să le înfrunte. Politologul este de părerea că la orice apropiere autentică de spațiul european, acestea urmează să anticipeze și mai multe represalii, decât până acum, din partea Rusiei
Șeful Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, comentează, între altele, într-un interviu acordat portalului Moldnova (moldnova.eu), propunerea președintelui Igor Dodon, potrivit căreia este necesară inițierea negocierilor trilaterale Republica Moldova-UE-Rusia, menționând că aceasta este o chestiune ce ține de relațiile bilaterale, la fel cum acordurile semnate de Republica Moldova cu Rusia sau CSI sunt chestiuni bilaterale între semnatarele ei. „[…] Noi am spus că nu discutăm relațiile noastre bilaterale cu părți terțe”, a declarat diplomatul. Tapiola a precizat că UE a trecut printr-o experiență de negociere trilaterală a părții ce ține de schimbul comercial cu Ucraina, când au avut loc 23 de runde de negocieri în format trilateral cu Rusia, astfel că, potrivit diplomatului, a fost o experiență ce nu neapărat duce UE la dorința de a mai organiza astfel de negocieri. În contextul disputelor orientării Republicii Moldova spre Est sau Vest, Tapiola a spus că este mai bine dacă autoritățile și cetățenii s-ar concentra spre a „merge înainte”, pe dezvoltarea Republicii Moldova.
Editorialistul ziarului Timpul (timpul.md), Silviu Tănase abordează şi el tema negocierilor trilaterale - UE- Republica Moldova-Rusia, pe care le cere Igor Dodon. Potrivit lui, astfel, președintele Republicii Moldova, fără a sta mult pe gânduri, a acceptat să cedeze politica externă a statului către Rusă, deși se declară un mare susținător al statalității. „[…] Politica externă și armata sunt două din atributele fundamentale ale unui stat suveran. Despre ce fel de politică externă independentă poate fi vorba, dacă Igor Dodon vrea să implice un stat cu care nici măcar nu suntem vecini într-o relație bilaterală, UE-RM?”, se întreabă Silviu Tănase.
Comentatorul politic Vlad Țurcanu a opinat în cadrul emisiunii de analize politice „Ora de vârf” de la Radio Chișinău (radiochisinau.md) că toate acțiunile și declarațiile președintelui Igor Dodon urmăresc trecerea totală a Republicii Moldova sub umbrela Rusiei. „[…] Republica Moldova s-ar alege cu noi spasme sociale și politice dacă ar accepta negocieri trilaterale Chișinău-Bruxelles-Moscova în problema comerțului produselor moldovenești, așa cum au propus Igor Dodon și Kremlinul”, a menționat expertul. Vlad Țurcanu a opinat că antrenarea Republicii Moldova într-un asemenea format de discuții ar cauza rezultate nefaste în toate sectoarele.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a subliniat într-un interviu pentru portalul Report.md (report.md) că federalizarea Republicii Moldova, anunțată ca soluție la rezolvarea problemei transnistrene de către Igor Dodon, „este inacceptabilă pentru Republica Moldova.” Oficialul spune că există posibilități de a oferi o autonomie extinsă regiunii transnistrene, în cadrul statului unitar și indivizibil. Totodată, punerea în aplicare a unor scenarii de federalizare ar putea conduce la subminarea statalității, slăbirea statului și crearea unor mecanisme nefuncționale, spune Bălan, evidențiind că ideea de federalizare a Republicii Moldova este o pistă greșită, astfel că u este nu este o prioritate pentru Chișinău.
