Linkuri accesibilitate

Ce înseamnă recunoașterea la Moscova a „pașapoartelor” separatiste din estul Ucrainei pentru regiunea transnistreană


Opinii de experți.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
Link direct

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a semnat, sâmbătă 18 februarie, un decret prin care Rusia recunoaște validitatea pașapoartelor emise de separatiștii din Donețk și Luhansk, în Ucraina. Este o măsură care încalcă normele internaționale, deoarece entitățile separatiste din estul Ucrainei – unde continuă confruntările între separatiști și armata ucraineană – nu sunt recunoscute de nici o țară și nici de Moscova. Nici așa numita Republica Moldoveneasca Nistreana – RMN – nu este recunoscută de nici o tara. Federația Rusă recunoaște însă tacit actele de identitate emise de liderii de la Tiraspol, bunăoară la angajare. Ce similitudini există între acțiunile Federației Ruse în raport cu regiunile separatiste din Ucraina și Republica Moldova, a căutat să afle Tamara Grejdeanu:

Dacă până la izbucnirea conflictului ruso-ucrainean cetățenii din estul Ucrainei puteau trece granița doar în baza actelor emise de autoritățile de la Kiev, acum Federația Rusă le va accepta pe cele emise de liderii separatiști din Donețk și Luhansk, decretul liderului de la Kremlin fiind prezentat ca o măsură ,,în vederea protejării drepturilor și libertăților persoanelor”.

Referindu-se la această dispoziție a președintelui Putin, analistul politic Oazu Nantoi amintește că înainte de intervenția în Georgia, Rusia a recunoscut validitatea documentelor emise în regiunea separatistă Abhazia.

Și, spune el, aplicând aceeași metodă după anexarea ilegală a Crimeii, Vladimir Putin legalizează aceste entități. Analistului i se pare evidentă asemănarea cu situația din Republica Moldova, vorbind de conflictul transnistrean:

„Federația Rusă utilizează aceste regimuri separatiste tot de ea create pentru a transforma Ucraina și Republica Moldova în pseudo state, controlate din exterior prin intermediul acestor regiuni cu statut juridic special, cum spune diplomația rusă, dar care de facto se reduce la dreptul veto atunci când e vorba de opțiunile geopolitice.”

În raport cu populația din regiunea transnistreană, autoritățile ruse anunță o simplificare a procedurii de acordare a cetățeniei ruse.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski declara anterior că speră ca un asemenea mecanism să intre în vigoare în lunile aprilie-mai.

În martie însă, acesta ar urma să participe la audieri în duma rusească.

Oazu Nantoi crede că Federația Rusă recurge la asemenea măsuri pentru ca în caz de intervenție să aibă argumentul apărării propriilor cetățeni:

„Scopul acestei simplificări este unul foarte simplu, ca Federația Rusă, atunci când v-a considera că este momentul oportun, să declare- nu vă supărați, dar acolo locuiesc cetățeni ruși. Să nu uităm că Federația Rusă poate să utilizeze acest pretext, cum că să-și apere cetățenii.”

Jurnalistul Ernest Vardanian spune și el că recunoașterea pașapoartelor emise de separatiștii din Donețk și Luhansk este o practică la care Putin a recurs în cazul Abhaziei și Osetiei de Sud, cu care Rusia are granițe comune, ceea ce însă nu poate fi aplicat în cazul regiunii transnistrene, mai spune jurnalistul:

„De fapt, este vorba de mișcarea liberă între Federația Rusă și regiunea Donbass-ului, care, la rândul său ar însemna integrarea tacită a acestei regiuni cu Federația Rusă, ceea ce nu există și niciodată nu va exista în Transnistria. Vrei nu vrei, Transnistria nu are graniță comună cu Federația Rusă, respectiv este o altă abordare, sub forma distribuirii pașapoartelor rusești, este așa ceva. Cetățenii transnistreni au dreptul să intre în Federația Rusă numai cu pașapoartele țărilor recunoscute.”

Recent, la întrevederea reprezentanților Tiraspolului cu presedintele comisiei pentru politica externa din Consiliul Federatiei Ruse, Konstantin Kosaciov, șeful sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Scerba a spus că în regiunea transnistreană ar fi 213.000 de persoane care au cetățenia Federației Ruse și aproximativ tot atâția care își doresc acest lucru.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG