Linkuri accesibilitate

Manualele gratuite și viitorul educației în R. Moldova (Gh. Erizanu/Ziarul Național)


„Diploma de onoare a CSM” acordată unor judecători cu probleme de integritate (Anticorupție.md).

Ziarul Naţional publică reacţia unui editor, Gheorghe Erizanu, la hotărârea Curţii Constituționale de joi de a declara neconstituţională schema de închiriere a manualelor în treapta gimnazială. Curtea a fost sesizată de doi deputaţi socialişti. „Când un lucru în Republica Moldova merge relativ bine, atunci apare numaidecât un spermatozoid cu budionovkă în cap, cu cruce la gât și cu diavolulul din Tasmania pe post de animal de companie”, scrie Erizanu pe erizanu.cartier.md, citat de Ziarul National. El explică că manualele gratuite înseamnă că toți cetățenii Republicii Moldova vor subvenționa editarea manualelor. Asta ar fi varianta optimistă. Cealaltă variantă, realistă, e, la părerea editorului, că peste un patru-cinci ani părinții norocoși vor trebui să cumpere manuale cu 80 de lei bucata, adică cam ceea ce plătesc acum pentru arenda tuturor manualelor. Sau vor reveni la manualele din România și Rusia la prețul de 200 de lei manualul”.

Tot în Ziarul National, fostul ministru al Finanțelor și fostul Ambasador al Republicii Moldova în SUA, Mihai Manoli, spune că privatizarea anunțată pentru 2017 și Legea privind amnistia urmăresc curățarea companiilor de datoriile enorme la stat înainte de a le cumpăra. „Șmecherii încearcă să curețe de datorii față de stat întreprinderile pe care vor să le privatizeze. Acolo sunt datorii de zeci de milioane, chiar și mai mult. După ce le curăță, le privatizează”, a declarat Mihai Manoli. Acesta a oferit exemplul SA „Moldtelecom”, care potrivit lui Manoli, plătea anterior peste 250 de milioane de lei impozite la stat, iar în ultimii ani această sumă ar fi scăzut considerabil. Întrebat dacă Parlamentul va vota în lectură finală legea care se referă la amnistia fiscală, adoptată în grabă la mijlocul lunii decembrie 2016, în pofida criticilor FMI, ale Băncii Mondiale și ale societății civile din R. Moldova, fostul ministru a a spus că majoritatea parlamentară care există astăzi în Parlament “permite ca să voteze astfel de legi”.

Anticoruptie.md anunţă într-un amplu articol intenţia CSM de a-i premia pe 55 de judecători cu „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Printre cei incluși în listă, precizează anticorupţie.md, se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. Acestea ar varia între promovări suspecte, dosirea de proprietăţi, până la bănuiala de pronunţare cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii. Distincția pe care urmează să o primească cei 55 „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”, precizează portalul,

Cu prilejul lansării unui almanah politic, tribuna.md publică mai multe interviuri cu politicienii de la Chişinău. De departe, cel mai citat e al lui Vlad Plahotniuc, Preşedintele Partidului Democrat din Moldova. Întrebat ce urmăreşte „reforma clasei politice autohtone”, lansate de acesta vara trecută, liderul PD explică că, simplu, această reformă ar însemna „creşterea controlului oamenilor asupra activităţii politicienilor”. Până acum, crede politicianul, politica s-a rezumat la show-uri, teme false de luptă, orgolii, frustrări şi alte elemente de acest fel. „Reformarea modului în care se face politica e vitală, fără asta nu vom reuşi niciodată sa modernizăm statul”, mai declară liderul PD, citat de tribuna.md.

Urmare a aprobării, de către executivul de la București, a cererii guvernului Filip privind eliberarea celei de a doua tranșe de 50 de milioane de euro din creditul convenit anterior între cele două părţi, Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, explică, într-un interviu acordat EurActiv şi citat de report.md, cum au contribuit fondurile oferite până acum de către Bucureşti la rezolvarea unor probleme în Republica Moldova. Potrivit diplomatului, fonduri importante au mers în sfera educaţională, la renovarea a jumătate din grădiniţele existente în Republica Moldova; la fel, multe fonduri au fost cheltuite pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău; un al treilea domeniu în care au fost utilizaţi bani importanţi e situaţiile de urgenţă; un alt domeniu vizează renovarea patrimoniului cultural, până acum fiind renovat Muzeul Naţional de Artă, iar Sala cu Orgă şi Teatrul Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul fiind şi ele pe agenda.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG