Linkuri accesibilitate

Moldova-Ucraina: controlul granițelor, sănătatea Nistrului și „opțiunea comună”


Râul Nistru, de partea ucraineană

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ecouri la vizita întreprinsă la Kiev de premierul moldovean Pavel Filip. Cu ce efecte pentru reglementarea transnistreană și pentru problemele ecologice ale râului Nistru? Chișinăul și Tiraspolul au cinstit, separat, memoria celor căzuți în războiul purtat de armata sovietică în Afganistan. Ce cred locuitorii din stânga Nistrului despre acel conflict? Despre aceste și alte chestiuni discutăm în următoarea jumătate de oră.

Începem însă, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Aflat în vizită la Kiev, premierul Pavel Filip s-a întâlnit, în 13 februarie, cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, după care a declarat, la o conferință comună de presă că problema transnistreană trebuie rezolvată în cadrul negocierilor 5+2, prin acordarea unui „statul juridic special” regiunii de pe malul stâng al Nistrului. Premierul nu a intrat în detalii cu privire la acest statut juridic special, dar noua conducere de la Tiraspol a declarat de mai multe ori că statutul regiunii transnistrene a fost decis la referendumul din 2016, când populaţia din regiune a votat pentru independenţă. Alte subiecte de pe agenda discuţiilor de la Kiev ale premierului au fost relaţiile economice bilaterale şi protejarea mediului pe râul Nistru.

Ambasadorul ameircan la Chișinău, James Pettit, s-a întâlnit, în 13 februarie, la Tiraspol, cu liderul regiunii transitrene, Vadim Krasnoselski. Potrivit presei locale, ambasadorul a spus că după alegerile de pe ambele malurii ale Nistrului, noii lideri au șansa să îmbunătățească relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, adăugând că pentru avansarea negocierilor este necesară nevoie de „răbdare și o nouă viziune”.

James Pettit și Vadim Krasnoselski (stânga)
James Pettit și Vadim Krasnoselski (stânga)

Președintele Igor Dodon a criticat din nou drept o „provocare” apropiata deschidere la Chișinău a unui oficiu de legătură NATO. Într-un interviu cu Europa Liberă, Dodon a avertizat că oficiul ar putea fi închis de „următorul guvern și parlament” și a precizat că nu vrea în R.Moldova „nici NATO, nici alianța militară din CSI. În același interviu, Dodon s-a declarat convins că până la urmă se va ajunge la negocierile trilaterale Bruxelles – Moscova – Chișinău pe care el le-a propus pentru a rezolva „contradicțiile” între acordul de liber schimb semnat de R.Moldova cu Rusia și cel semnat cu Uniunea Europeană, în cadrul Acordului de Asociere.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut Consiliului Federației să ia în considerare simplificarea acordării cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană. Anunțul a fost făcut de șeful comisiei pentru afaceri externe al Consiliului Federației, Constantin Kosaciov, la o întrevedere cu responsabili din administrația transnistreană, transmite IPN cu referire la publicația Adunării Federale a Rusiei. Kosaciov a spus că se lucrează deja la un proiect în acest sens și s-a declarat încrezător că el va fi terminat curând. Potrivit sursei citate, reprezentanții administrației de la Tiraspol au spus că în ciuda propunerilor Uniunii Europene de dezvoltare economică a regiunii, în special din partea Germaniei, vectorul dezvoltării Transnistriei va rămâne îndreptat pentru totdeauna spre Federația Rusă.

Exporturile Republicii Moldova către țările Uniunii Europene au crescut cu 9,4 la sută în 2016, față de anul anterior, în timp ce livrările de mărfuri moldovenești spre piața CSI au scăzut cu 15,9 la sută, comparativ cu anul 2015, a informat Biroul Național de Statistică. Ponderea țărilor UE în totalul exporturilor moldovenești a depășit 65 la sută, față de 61 la sută în 2015, iar cota țărilor CSI s-a diminuat de la 25 la 20 la sută. Datele vin pe fondul controverselor stârnite de insistența președintelui Igor Dodon și a Partidului Socialiștilor că Acordul de Asociere al Moldovei la UE, semnat în 2014, nu ar fi adus nimic bun țării, făcând-o și să „piardă” piața rusă.

Și premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut vineri o întrevedere cu ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, cu care a discutat cadrul actual al relaţiilor bilaterale. Anul 2017 este unul semnificativ, pentru că se împlinesc 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Statele Unite, se spune într-un comunicat al guvernului moldovean. Pavel Filip a afirmat că Statele Unite sînt un partener strategic al Republicii Moldova, iar sprijinul oferit acestei țări de către Washington e foarte valoros şi important. În cadrul întrevederii, James Pettit a încurajat guvernul moldovean să continue eforturile pentru punerea în practică a reformelor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.

Ambasada Statelor Unite în Georgia a condamnat intenția autorităților separatiste din Osetia de Sud de a organiza un referendum pentru modificarea denumirii acestei regiuni sprijinite de Rusia. Administrația de la Țhinvali a propus schimbarea denumirii „Republica Osetia de Sud” în „statul Alania”, iar plebiscitul ar urma să se țină odată cu așa-zisele alegeri prezidențiale din 9 aprilie. Într-un comunicat al ambasadei americane se spune că inițiativa este „provocatoare” și subminează negocierile internaționale de la Geneva”, menite tocmai să diminueze tensiunile de după războiul ruso-georgian din 2008. Și Tbilisi consideră că inițiativa este provocatoare, pentru că denumirea propusă este similară celei de „Republica Osetia de Nord – Alania”, din Federația Rusă, și poate să inspire o ulterioară unire a regiunii georgiene cu cea din Rusia.

***

Europa Liberă: La începutul săptămânii trecute, premierul Pavel Filip a vizitat Kievul, unde s-a întâlnit cu omologul său Volodimir Groisman și a fost primit de președintele Petro Poroșenko. Una din chestiunile principale de pe agendă a fost cea transnistreană. Premierul ucrainean a anunțat că a căzut de acord cu omologul său de la Chișinău asupra introducerii, până la sfârșitul anului, a unor controale comune la câteva puncte de trecere a graniței, inclusiv la cel puțin unul care se află pe segmentul transnistrean al frontierei. Potrivit agenției Unian, Groysman l-a mai îndemnat pe Filip să considere Ucraina un partener strategic, iar premierul moldovean s-a pronunțat pentru cooperarea celor două țări în chestiunea integrării europene. Valentina Ursu trece în revistă rezultatele discuțiilor de la Kiev:

Pavel Filip și Petro Poroșenko
Pavel Filip și Petro Poroșenko

Potrivit premierului moldovean, întrevederea de luni e un bun prilej de a trasa noi perspective pentru dezvoltarea cooperării între cele două state. „Suntem gata să cooperăm strâns şi în continuare pentru a ne mişca mai uşor şi mai rapid în direcţia integrării europene, care este opţiunea comună a ţărilor şi popoarelor noastre”, a spus Pavel Filip.

Preşedintele Petro Poroşenko a afirmat că autorităţile de la Kiev doresc un dialog constructiv, care să pornească de la promovarea intereselor cetăţenilor celor două state:

„Relaţiile diplomatice bilaterale sunt la un nivel înalt, suntem sinceri, avem încredere şi suntem recunoscători Republicii Moldova pentru susţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a declarat șeful statului ucrainean.

Poroşenko a mai spus și că Ucraina susţine eforturile Republicii Moldova de a soluţiona conflictul transnistrean pe cale paşnică şi în interesul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului:

Pavel Filip și Volodimir Groisman
Pavel Filip și Volodimir Groisman

„Doar acţiunile hotărâte şi comune vor restaura integritatea teritorială a Republicii Moldova. Vreau să vă asigur ferm că Ucraina susţine Moldova şi va face tot posibilul ca integrarea teritorială, independenţa şi suveranitatea ţării să fie intacte. Acest sprijin include şi discuţii în formatul „5+2”, în care Ucraina se va implica activ şi hotărât. Noi suntem martori ai unor încercări de a stârni ura interetnică şi interpersonală în spaţiul de la estul Ucrainei până la Nistru. E greu să ne imaginăm unde ar fi ajuns focul războiului, dacă soldaţii ucraineni nu şi-ar fi manifestat eroismul şi perseverenţa. Acum un sfert de secol Moldova trebuia să facă faţă unei provocări similare, când a pierdut o parte din teritoriul său suveran.”

Pavel Filip a spus că Republica Moldova susţine soluţionarea pe cale paşnică şi diplomatică a crizei din Donbas şi Crimeea, reconfirmând disponibilitatea executivului de la Chişinău de a oferi în continuare asistenţa necesară pentru organizarea odihnei şi reabilitării copiilor, care au avut de suferit de pe urma conflictului armat din regiunile de est ale Ucrainei. Interlocutorii au discutat şi despre intensificarea cooperării la frontieră, aşa cum a declarat premierul Pavel Filip:

„Domnul preşedinte, dar şi prim-ministrul Groisman au reconfirmat disponibilitatea reciprocă de a continua eforturile, în vederea efectuării controlului în comun la punctele de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisc, Palanca, Maiaki-Udobnoe, dar şi Giurgiuleşti-Reni. Am discutat şi despre deschiderea podului Unguri-Broniţa pentru circulaţia autoturismelor şi transportului de pasageri”, a mai declarat premierul Republicii Moldova, Pavel Filip.

***

Europa Liberă: Vizita premierului Pavel Filip la Kiev este primul contact la asemenea nivel cu Ucraina vecină după instalarea la Chișinău a președintelui pro-rus Igor Dodon, care a supărat în campania sa electorală Kievul cu afirmația că Crimeea este „de facto” a Rusiei. Valentina Ursu a discutat cu parlamentarul de la Chișinău Eugen Carpov, fost vicepremier pentru reintegrare, despre importanta acestei vizite.

Eugen Carpov
Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Pentru orice premier din Republica Moldova este foarte important să stabilească relaţii bune şi prieteneşti cu conducerea din statul vecin, Ucraina. Ucraina este un stat vecin cu Republica Moldova şi avem o frontieră comună de peste 1.200 de kilometri, dintre care aproximativ 460 sunt segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Avem şi o comunitate ucraineană în Republica Moldova şi, respectiv, minoritatea vorbitoare de limbă română în Ucraina. Avem legături comerciale, economice foarte intense. În mod normal, relaţia cu Ucraina trebuie tratată drept una strategică.”

Europa Liberă: Premierul ucrainean şi cu cel moldovean au convenit, au căzut de acord asupra introducerii până la finele acestui an a unor controale comune la mai multe puncte de trecere a hotarului, la cel puţin unul care se află pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Cum se va întâmpla acest lucru?

Eugen Carpov: „Este un subiect care s-a discutat şi anterior mai mult timp, dar care doar acum îşi găseşte o realizare practică. Este important ca acest control comun să se desfăşoare la punctele unde frontiera este direct controlată de autorităţile moldoveneşti şi ucrainene şi aici nu ar fi probleme. Pentru că avem exemplul statelor din Uniunea Europeană care au efectuat acest control mixt şi cred că se urmează o schemă care nu creează dificultăţi.”

Europa Liberă: Dar ne referim la acest punct Cuciurgan-Pervomaisc.

Eugen Carpov: „Specific este să avem controlul de frontieră şi vamal la punctele de trecere care sunt pe segmentul transnistrean al frontierei noastre. Da, pentru prima etapă grănicerii noştri trebuie să se afle pe partea ucraineană, pentru că altfel nu este posibil, şi să efectueze împreună cu partenerii europeni controlul traficului de pasageri, mărfuri, autoturisme care traversează această frontieră. Aceasta este prima etapă, după care şi controlul vamal trebuie să efectueze acelaşi lucru. Şi atunci, indiferent de voinţa autorităţilor separatiste din regiunea transnistreană, Republica Moldova va avea control asupra întregii frontiere pe care trebuie să o gestioneze.”

Europa Liberă: Ce reacţii pot avea autorităţile de la Tiraspol referitoare la această înţelegere?

Eugen Carpov: „Eu sunt convins că autorităţile sau structurile nerecunoscute de la Tiraspol vor protesta, vor veni cu afirmaţii sau cu declaraţii. Cred că vor fi sprijiniţi şi de autorităţile din Federaţia Rusă, pentru că joacă în tandem în permanenţă. Dar acestea sunt regulile jocului. Noi trebuie să vedem care sunt priorităţile pentru Republica Moldova. Şi atâta timp cât găsim înţelegere cu partenerii din Ucraina, noi trebuie să realizăm aceşti paşi. Pentru că este vital necesar ca Republica Moldova să îşi controleze toate frontierele. Atunci noi vom putea spune că suntem responsabili de ce intră şi ce iese din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar prin acest punct de trecere Cuciurgan-Pervomaisk lumea circula?

Eugen Carpov: „A circulat foarte intens. Personal am călătorit prin acest punct de trecere şi este principalul punct de trecere pentru locuitorii din regiunea transnistreană spre direcţia Odesa.”

La punctul de trecere Kuciurgan-Pervomaisk
La punctul de trecere Kuciurgan-Pervomaisk

Europa Liberă: În dosarul transnistrean pot să apară elemente noi referitoare la urgentarea soluţionării problemei transnistrene, dacă cele două părţi, Chişinăul şi Kievul, cad de acord?

Eugen Carpov: „Elemente cu caracter revoluţionar nu cred că vor apare, pentru că discuţiile pentru reglementarea conflictului transnistrean se poartă în formatul „5+2”. Este adevărat că şi Chişinăul, şi Kievul sunt parte a acestui format, dar există şi alţi participanţi. E foarte bine că avem un dialog bilateral cu Ucraina, este foarte bine să avem o viziune comună, să încercăm să gestionăm mai bine elementele care ţin de competenţa bilaterală, după care să avem şi o poziţie comună în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Preşedintele Igor Dodon s-a arătat şi el disponibil să efectueze o vizită la Kiev. Va fi această vizită, ţinând cont de declaraţiile pe care le-a făcut el referitor la statutul Crimeei?

Eugen Carpov: „Eu, personal, cred că relaţia dintre preşedintele Dodon şi partenerii din Ucraina va fi una mai dificilă. Exact aţi menţionat de ce, pentru că preşedintele Dodon îşi permite să facă anumite afirmaţii care vin în contradicţie şi cu normele dreptului internaţional, dar şi cu politica oficială a Kievului. Eu aş fi interesat să văd cum Dodon va pleca la Kiev, dar cred că în timpul apropiat aşa o vizită nu va fi efectuată.”

Europa Liberă: Parlamentarul Eugen Carpov, fost vicepremier pentru reintegrare, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu.

***

Europa Liberă: Ce ecouri a trezit la Kiev vizita premierului Pavel Filip? Natalia Sergheev a scanat portalurile ucrainene de știri și a stat de vorbă cu analistul Vitali Portnicov, care este și comentatorul de la Kiev al Radio Svoboda, serviciul rusesc al postului nostru de radio:

Republica Moldova și Ucraina „au un vis comun” – această declarație a premierul Pavel Filip este citata de portalul ucrainean Ukrinform, care precizează că Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, care a fost semnat de ambele state, deschide noi posibilități de consolidare a legăturilor politice și economice dintre țări.

Portalul ucrainean Novoie Vremia notează că premierul Filip a sprijinit integritatea teritorială a Ucrainei.

Pagina web ucraineană GORDON scrie că Ucraina și Republica Moldova au o problemă similară: în ambele cazuri, niște forțe externe vor să influențeze procesele politice din țară.

Victoria candidatului pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale a îngrijorat Kievul, dar asta nu înseamnă că guvernarea de la Chișinău își va schimba radical politica externă, scrie redacția ucraineană a ziarului Komsomolskaia Pravda. Opiniile liderului țării, inclusiv cele ce țin de Ucraina, nu sunt împărtășite de o mare parte a autorităților moldovene, inclusiv și de guvernul lui Pavel Filip.

După ce a venit în fruntea țării, Igor Dodon nu a reușit să devină președintele tuturor, așa cum a promis în campania electorală, constată cunoscutul jurnalist Vitali Portnikov, comentatorul serviciului rusesc al Europei Libere, căruia i-am solicitat o părere. El consideră că toată lumea își dă seama că președintele Igor Dodon și premierul Pavel Filip reprezintă diferite forțe politice, chiar dacă se văd siliți să reprezinte același stat:

Vitali Portnikov
Vitali Portnikov

„Interesele naționale ale Moldovei stau în altă parte decât cu Rusia. Țara nu are graniță comună și nici relații stabile politice și economice cu Federația Rusă. Unica legătură sunt gastarbeiterii numeroși, care sunt nevoiți să muncească acolo. Dar asta nu e meritul relațiilor moldo-ruse. Pur și simplu, Moldova nu a înfăptuit reformele necesare ca emigranții să poată reveni acasă, la un loc de muncă bine plătit. Nici domnul Dodon, nici partidul său politic nu sunt capabili să facă aceste reforme, fiindcă programul lor de guvernare e orientat spre conservarea economiei țării”.

Analistul independent de la Kiev amintește că Republica Moldova e un stat parlamentar, în primul rând, și că împuternicirile președintelui sunt limitate.

„Ucraina a trecut și ea prin atacuri asupra propriului teritoriul: anexarea Crimeei de Federația Rusă și războiul nedeclarat în Donbas. De asta Kievul întotdeauna va simpatiza autoritățile moldovene. Guvernanții ucraineni vor susține acele forțe politice și acei cetățeni, care sunt gata să-i ajute să reziste în fața regimului politic rus.”

Dacă după alegerile parlamentare din 2018 cetățenii moldoveni vor alege relațiile mai strânse cu Rusia, dinamica regională se va schimba drastic, spune expertul. Atât Kievul, cât și Bucureștiul, se vor vedea nevoiți să-și unească forțele ca să facă față unei posibile guvernări pro-ruse, iar de la asta ar avea de suferit în primul rând cetățenii moldoveni, a conchis analistul politic de la Kiev Vitali Portnikov.

***

Europa Liberă: Printre problemele discutate la Kiev de membrii delegației moldovene au fost și cele ale râului Nistru. Ucraina a promis să nu înceapă construcția de noi hidrocentrale pe Nistru până ce planul va fi analizat de o comisie de mediu moldo-ucraineană cu participarea UE. La sfârșitul anului trecut, un concern energetic ucrainean a început studierea posibilității construirii a șase centrale hidroelectrice „în cascadă” pe Nistru, în amonte de centrala deja existentă la Novodnestrovsc, provocând proteste din partea apărătorilor naturii. În ciuda mesajelor liniștitoare de la Kiev, ecologiștii spun că acestea nu au valoare juridică, atâta timp cât Ucraina nu a ratificat încă acordul semnat mai demult împreună cu Moldova cu privire la bazinul râului Nistru. Un punct de vedere împărtășit și de doctorul în biologie de la Chișinău Ilia Trombițchi, directorul Asociației Internaționale Ecologice „Eco-TIRAS”, cu care au stat de vorbă colegii mei Alexandru Canțîr și Liliana Barbăroșie:

Europa Liberă: Dle Trombițchi, de ce aceste hidrocentrale în proiect deocamdată sunt atât de dorite de partea ucraineană, luând în considerație că e parcă limpede pentru toată lumea că aceste construcții vor aduce pagube uriașe râului Nistru, inclusiv, ca să nu mai vorbim de Chișinău, orașului Odesa care este la capăt? Cum se explică această insistență?

Ilia Trombițchi
Ilia Trombițchi

Ilia Trombițchi: „Prin interesele oligarhilor care vor să obțină bani de la bugetul național al Ucrainei pentru construcții și spălarea banilor în timpul construcțiilor. Dar, din punct de vedere tehnic, asta va fi un mecanism de înnămolire a barajului de la Dnestrovsk. Totodată construcția acestor șase centrale va ucide practic această parte a Nistrului, va fi împotriva intereselor populației locale, va distruge monumentele istorice și naturale care sunt acolo, inclusiv și parcurile naționale din Ucraina. Dar pentru noi asta se va solda cu micșorarea cât a calității, atât și a cantității apei.”

Europa Liberă: Dar în condițiile actuale mai e ce de micșorat, că ceea ce am auzit în ultima vreme de la cei care răspund de mediu, dinspre ecologiști, suna a catastrofă?

Ilia Trombițchi: „Absolut. În special în condițiile schimbărilor climatice pe care noi le observăm, noi pierdem undeva 1% de apă într-un an, iar pe viitor vor fi pierderi de 3-4% timp de un an. Iată atunci va fi o catastrofă.”

Europa Liberă: Premierul Pavel Filip, dle Trombițchi, a mai spus că va apela şi la experți europeni care să analizeze impactul hidrocentralelor. La cine şi cu ce efect vă așteptați să fie acest apel?

Ilia Trombițchi: „Experții europeni, dacă ei vor susține oprirea acestei idei dezastruoase, va fi foarte util. Dar Europa actualmente este în situația când este preocupată de dezvoltarea diferitor surse de energie pentru a fi mai independentă față de Rusia. În vederea mea, este foarte artificial acest lucru.”

Europa Liberă: Vreți să spuneți că dinspre Europa vă aşteptaţi să fei mai degrabă un sprijini pentru partea ucraineană?

Ilia Trombițchi: „Eu nu sunt sigur că va sprijini, vom vedea. Eu voi avea întrevederi cu ucrainenii și vom discuta. Totuși eu cred că totul trebuie să fie în condițiile legislației de mediu a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: În aceste condiții, ce posibilități are Guvernul de la Chișinău să rezolve această problemă apelând la dreptul internațional, poate la prevederile Acordului de asociere?

Ilia Trombițchi: „Ambele pârghii presupun că toate problemele trebuie să fie discutate împreună cu țările vecine. Iată de ce eu cred că Moldova trebuie să- și schimbe atitudinea în sensul că să fie mai insistentă, mai dură față de această problemă. Asta este recomandarea mea.”

Europa Liberă: Opinia directorului asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi, consemnată de Alexandru Canțîr și Liliana Barbăroșie.

***

Europa Liberă: În 15 februarie, Republica Moldova a cinstit memoria celor peste 300 de moldoveni uciși în războiul purtat de armata sovietică în Afganistan în anii 1979-1989, la care au participat în total aproape 13.000 de moldoveni, inclusiv 2.000 din regiunea transnistreană. La Chișinău a avut loc miercuri un miting solemn, cu participarea conducerii de vârf. Premierul Pavel Filip a spus că eroii conflictului din Afganistan sunt un reper de vitejie și un exemplu pentru întreaga societate. Despre locul în această societate a veteranilor, inclusiv în latura ei politică, o relatare a corespondentei noastre Valentina Basiul.

Pe 15 februarie 1989, liderii defunctei Uniuni Sovietice au ordonat retragerea trupelor din Afganistan, dată care este marcată anual şi la Chişinău.

Pentru mulţi din combatanţi acest război înseamnă o tinereţe distrusă, asta deoarece majoritatea care ajungeau pe câmpul de luptă aveau 18-19 ani, cel mult 20; se duceau să facă armata, dar s-au ales cu multiple traume psihice.

Generalul Nicolae Petrică avea, în 1985, 42 de ani, era dintre cei mai copţi luptători, zice el, era la acea vreme colonel, conducea o divizie. Spune că şi acum are un gând care-l frământă: „Înțelegeam foarte bine când le vorbeam prietenilor din Afganistan că «Iată noi am venit să vă ajutăm, să facem bine, să fie ca în Uniunea Sovietică, să trăiți frumos», şi le distrugeam sate, distrugeam oraşe, îi omoram, ştiţi, cam nu se prea potriveau ce doream şi ce făceam practic”.

La ceremonia de comemorare a fost prezentă întreaga conducere a ţării. Preşedintele Igor Dodon a avut mesaje distincte pentru vorbitorii de română şi cei de rusă. Primilor le-a spus că le apreciază experienţa, că au stat la baza creării forţelor armate şi ale securităţii tânărului stat Republica Moldova, după care a spus în rusă: „V-aţi îndeplinit datoria internaționalistă. Ne mândrim cu voi, sunteţi adevăraţi eroi!”

Potrivit istoricului Ion Xenofontov, care a studiat îndeaproape războiul ruso-afgan, mesajul lui Dodon în rusă e desprins din retorica ideologiei sovietice, care nu recunoștea că este în război, ci că „oferă un ajutor internațional”.

Ion Xenofontov afirmă că în anii '90 ai secolului trecut exista o altă percepţie vizavi de luptătorii din Afganistan - ei erau consideraţi „elemente turbulente” pentru societate, se spunea că nu erau adaptați societăţii noi care se clădea, că luptase într-un război pentru un alt stat ce dispăruse, prin urmare nu mai puteau fi considerați patrioții noii republici. În plus, mai spune istoricului Ion Xenofontov, şi politicienii, în special cei de stânga, au încercat să profite în scop politic de acest contingent de potențiali alegători:

„Veteranii afgani sunt parte componentă a societăţii, şi ei sunt oameni activi, sunt vizibili. Evident că factorul politic încearcă să speculeze cu acest subiect şi-i iau în cohorta electorală şi vor să atragă acest segment de partea lor, şi îşi reamintesc de ei în contextul unor evenimente comemorative, după aceea uită de ei”.

Fostul ministru al apărării, actualul preşedinte al Partidului Liberal-Democrat, Viorel Cibotaru, evidențiază rolul luptătorilor din Afganistan la constituirea forţei organizatorice şi patriotice a armatei în timpul conflictului de la Nistru, şi asta deoarece aveau cea mai bună experienţă de luptă. Cibotaru spune că membrii Uniunii veteranilor din Afganistan au opțiuni politice divergente, iar organizaţia reprezintă o platformă de comunicare pentru oameni cu un trecut comun:

„Da, fără doar și poate ei au fost foarte activi în primii ani, mulţi dintre ei au făcut şi averi, mulţi dintre ei au profitat de faptul că politicienii i-au condiderat o forţă care le-au adus voturi”.

Chiar dacă acest război este considerat unul controversat, este o pagină din istorie pe care nu poţi s-o rescrii şi nu poţi s-o rupi, mai ales că Chișinăul i-a dat o apreciere politică şi istorică, afirmă ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru.

***

Europa Liberă: Ceremonii de comemorare au avut loc și în stânga Nistrului. Într-un mesaj difuzat cu această ocazie, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a spus că războiul din Afganistan a devenit un simbol al eroismului ortașilor sovietici. El a menționat că mulți dintre veterani au participat și la conflictul de pe Nistru din 1992, de partea Tiraspolului. Ca și la Chișinău, rolul neunivoc al veteranilor conflictului din Afganistan în istoria recentă a fost menționat și la ceremoniile din stânga Nistrului. Am încercat să aflăm ce cred locuitorii regiunii despre implicarea fostei URSS în războiul din Afganistan?

- Мне кажется, что не стоило вмешиваться в этот конфликт, нужно было его разрешать более дипломатичными методами и средствами. Было принесено много неоправданных жертв – человеческих и материальных. Нет ничего ценнее человеческой жизни. Я в этом искренне убежден.

- Мы защищали свои границы, эта война нужна была. Люди, которые воевали, они – герои, они молодцы. Я так понимаю те события в Афганистане.

- Я пацифист и любую войну считаю бессмысленной, в том числе, и Афганскую. Из моих родных никто в боевых действиях тех лет не участвовал. Да, иногда война бывает справедливой – оборонительной. Но Россия тогда не имела права вмешиваться в события в Афганистане, я так считаю. Это не ее страна, не ее дело.

- Поскольку много людей погибли в этой войне, решение о вводе войск в Афганистан считаю неправильным. На данный момент я не вижу особого результата той войны.

- Естественно, эта война была бессмысленной – столько людей погибли! Я бы не отпустила своих близких на такую войну.

- Любых военных действий можно избежать Война – это всегда плохо, потому что мирные люди от этого страдают, многие погибают. Слишком много жертв несет война с собою.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG