Linkuri accesibilitate

De ce nu sînt achizițiile publice din R. Moldova transparente pînă la capăt?


Expert: societatea civilă are dreptul să primească tot pachetul de documente ca orice alt membru al grupului de lucru.

Noile prevederi la legea privind Achizițiile publice, adoptate la mijlocul anului trecut, promiteau să facă mult mai transparent procesul de cheltuire a banului public. Or, până la modificarea normei, autorităţilor deseori li s-a reproşat că ar fi implicate în licitații obscure. Noile prevederi legale permit, de exemplu, accesul public la aşa numita „darea de seamă” întocmită la finalul fiecărei licitaţii sau chiar participarea la şedinţele grupurilor de lucru. În realitate, însă, lucrurile stau altfel, constată experţii întruniţi astăzi în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice. Diana Răileanu arte detaliile.

Cel mai recent scandal care a atras atenţia publicului spre domeniul achiziţiilor publice a fost cel legat de licitaţiile trucate în cadrul primăriei Chişinău, câştigate de firme cu reputaţie dubioasă care au livrat produse alterate în mai multe grădiniţe din capitală.

Asemenea situaţii ar fi fost evitate, cred experţii anticorupţie, dacă licitaţiile ar fi fost publice. Noile modificări la Legea privind Achiziţiile publice urmau să înlăture tocmai aceste lacune, doar că de la zis până la făcut e cale lungă, constată preşedinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate.

Iată doar două prevederi care arată foarte bine pe hârtie: accesul public la darea de seamă, un fel de document de încheiere a licitaţiei, și posibilitatea publicului de a participa la ședințe și în cadrul ședințelor de lucru. În practică însă aceste prevederi arată altfel, constată Olesea Stamate:

„Darea de seamă privind achiziţia conţine doar informaţia, să spunem aşa, foarte sumară. Vezi, de exemplu, scorul acordat pentru fiecare ofertant dar nu le poţi contrapune cu ofertele. (…) La fel şi cu participarea societăţii civile în cadrul grupurilor de lucru pentru achiziţii: problema pe care din start am observat-o este că în momentul în care depui documentele ca să fii inclus ca membru observator al grupului de lucru, ţi se solicită un set de documente. Am avut deja cazuri cu autorităţi care au exagerat cu acel set de documente.”

O altă practică ce a rămas neschimbată este cea care se referă la accesul la informaţiile privind achiziţiile publice. Autorităţile deseori refuză să ofere date despre companiile care câştigă licitaţiile invocând secretul comercial. Deputatul Grigore Cobzac, unul dintre iniţiatorii modificării Legii privind Achizițiile Publice, sugerează că funcționarii dau dovadă de exces de zel atunci când se ascund în spatele paravanului secretului comercial:

„Chiar sunt niţel mirat de unele afirmaţii ale Dvs că sunt probleme la acest capitol. Nu ar trebui să fie. Poate ţine de interpretare. Dvs ca societate civilă aveţi dreptul să primiţi întreg pachetul de documente ca orice alt membru al grupului de lucru. Trebuie să vă apăraţi drepturile, trebuie să sesizaţi acest lucru, inclusiv organelor de drept. Aceasta este o încălcare a legii.”

Un recent studiu realizat de centrul Expert-Grup privind achiziţiile publice scoate la iveală următoarele probleme: publicarea sporadică a planurilor de achiziţie de către autorităţi, utilizarea procedurilor netransparente sau tăinuirea informaţiei privind procedura de achiziţie.

Pe de altă parte, reprezentantul Agenţiei pentru Achiziţii Publice, Nelu Munteanu, crede că cei care îşi doresc cu adevărat să acceseze informațiile despre achiziții ar trebui sa dea dovadă de mai multă insistență.

Cum poate fi depăşit acest cerc vicios? Prin introducerea unui sistem electronic de achiziții publice sugerează Olesea Stamate, preşedinta Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă. Excluderea birocraţiei din proces ar putea diminua numărul schemelor dubioase din domeniul achiziţiilor şi, prin urmare, cheltuirea cu bună credinţă a banului public.

XS
SM
MD
LG