Linkuri accesibilitate

Peste 70% din tinerii moldoveni nu au încredere în Parlament, Guvern și nici în partidele politice...


...arată un studiu realizat în 11 localități ale R. Moldova printre 400 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani.

Potrivit aceluiași studiu, pentru cei mai mulți dintre tineri, politica este asociată cu „guvernare”, „ceva murdar” și „politicieni mincinoși”. Aceste lucruri și altele explică participarea mică a tinerilor la ultimele scrutinuri electorale, spun autorii studiului „Atitudinea tinerilor din Republica Moldova față de procesul electoral”, realizat în cadrul proiectului ProDEM aplicat de Hilfswerk Austria International.

Din ce în ce mai puțini tineri participă la alegeri, o demonstrează și statisticile totalizate după ultimele scrutine, fie că vorbim de alegerile parlamentare din 2014, de cele locale din 2015, sau de scrutinul prezidențial de anul trecut.

Deși în studiul prezentat astăzi, aproximativ jumătate dintre ei spun că dacă duminica viitoare ar fi alegeri, ar fi gata să meargă la urne, totuși acest lucru nu se întâmplă. De ce, l-am întrebat pe unul dintre autorii sondajului, directorul companiei iData, Mihai Bologan:

„Pe de o parte, tinerii nu sunt suficient de bine informați despre procesul electoral, ei află destul de târziu despre faptul că au loc alegeri, cine participă, nu se implică foarte mult în discuții pe subiectul alegerilor. Pe de altă parte, nu există lideri care să-i mobilizeze suficient, pentru ca ei să fie interesați și să aibă încredere pentru a-i vota la alegeri. De asemenea, sunt mai multe impedimente de ordin administrativ pe care le-am depistat în cadrul studului calitativ. Tinerii fie nu au buletin, sau au buletin dar nu cunosc exact la ce secție pot vota.”

Europa Liberă: Cum se explică acest nivel mic de informare a tinerilor. E vorba de o lipsă a informațiilor, sau de dezinteresul lor?

Mihai Bologan: „Poate fi vorba despre căile de comunicare, despre campania electorală din partea CEC, din partea partidelor, autorităților publice locale, și poate necorelarea acestor canale cu canalele pe care le utilizează tinerii, în special rețelele de socializare, site-urile de știri.”

Întrebați de ce n-au participat anterior la alegeri, cei mai mulți dintre participanții la studiu au refuzat să ofere un răspuns. Totuși, o parte dintre ei spun că în ziua alegerilor „nu s-au aflat în localitatea de reședință”, au „avut lucruri mai importante de făcut”, sau „nu a avut cu cine vota”.

În pragul alegerilor prezidențiale de anul trecut, studenții au organizat mai multe proteste. Ei și-au exprimat nemulțumirea pentru că nu au putut vota în orașele în care învață, așa cum o pot face în cazul alegerilor parlamentare. Ei spuneau atunci că acest lucru s-a făcut intenționat, pentru a defavoriza unii concurenți electorali. Autoritățile electorale, de fiecare dată când au reacționat, au spus că alegerile s-au desfășurat în limitele legii. Reprezentanții CEC au promis însă îmbunătățirea Codului Electoral, mai ales și după protestele a miilor de moldoveni din diaspora, care n-au putut vota la alegerile prezidențiale din cauza insuficienței buletinelor de vot.

Absenteismul electoral nu este însă caracteristic doar pentru Republica Moldova, observă analistul politic Anatol Țăranu. Diferența este însă că în Republica Moldova, dezinteresul cel mai mare este din partea tinerilor, mai spune analistul. Dincolo de impedimentele administrative, există o dezamăgire printre tineri cauzată de comportamentul politicienilor pe care i-au votat în ultimii ani, adaugă Anatol Țăranu, potrivit căruia tinerii au doar de pierdut dacă nu participă la alegeri:

„Viitorul tinerilor este determinat de alte categorii de vârstă, iar ei n-au decât de pierdut din această situație, pentru că alte categorii de vârstă vor impune clasei politice prioritățile lor, iar prioritățile tinerilor vor fi neglijate.”

Europa Liberă: Neparticiparea la vot, reprezintă un instrument util în sancționarea politienilor?

Anatol Țăranu: „Nu, nicidecum, politicienii întodeauna se vor acomoda, ei își vor centra mesajul pe interesele altor categorii de vârstă, și pur și simplu vor neglija interesele tinerilor.”

Chiar dacă ajung la urnele de vot mai rar, tinerii au așteptări de la politicieni. 36% din participanții la sondaj spun că așteaptă de la aleșii poporului „să ducă țara la prosperitate”. Alte 28% dintre tineri au așteptări mari în ceea ce privește „respectarea promisiunilor”, și cam tot atâta vor ca politicienii să „lupte cu corupția”. Dar, cum spune Anatol Țăranu, se pare că toate aceste așteptări nu sunt o prioritate și pentru guvernanți, care-și concentrează discursurile și acțiunile în direcția electoratelor mai active, altele decât tinerii.

XS
SM
MD
LG