Linkuri accesibilitate

Implicarea reprezentanților minorităților etnice în viața comunității și în luarea deciziilor, precum și însușirea limbii române de către aceștia se numără printre prioritățile unui proiect al Strategiei de Consolidare a Relațiilor Interetnice 2017 – 2027. Proiectul pregătit de Biroul Relații Interetnice a fost dezbătut astăzi la o conferință găzduită de Misiunea OSCE la Chișinău, urmând să fie definitivat și aprobat în curând.

Până nu demult liderii minorităților naționale se plângeau cu oarecare regret că necunoașterea limbii române îi pune în dificultate și ridică obstacole în calea integrării grupurilor etnice în societate. Astăzi, cei mai mulți dintre ei se declară nemulțumiți că etnicii ruși, bulgari sau găgăuzi ar fi discriminați la alegerea limbii de instruire. Ei fac trimitere la o decizie din 2014, când limba rusă și-a pierdut statutul de disciplină obligatorie în clasele gimnaziale, dar poate fi învățată opțional, la cererea elevilor.

Urmare a procesului de optimizare a școlilor, spun liderii comunităților etnice, s-au închis mai multe instituții de învățământ cu predare în limba rusă. Directorul Biroului Relații Interetnice, Oleg Babenco crede că ministerul ar trebui să-și revadă politicile în acest sector, astfel încât copiii să aibă libertatea de a studia în limba pe care o doresc:

„Sunt școli care au fost închise din considerente economice. Dar acest lucru este în contradicție cu angajamentul autorităților de a respecta dreptul minorităților naționale de a studia în limba lor maternă. Este o problemă serioasă. Ei spun că autoritățile locale nu au resurse bugetare pentru a întreține edificiile, pentru lucrările de reparație și facturi. Dar eu consideră că această problemă nu trebuie tratată dintr-o perspectivă contabilicească. Noi înțelegem că dacă într-un sat este închisă școală, satul nu mai este.”

În replică Ministerul educației spune că numărul copiilor din instituțiile cu predare în limbă rusă s-a redus considerabil. Tatiana Mlecico, rectorul Universității Slavone crede însă că pentru a asigura dreptul minorităților de a studia în limba maternă trebuie păstrate chiar și clasele în care sunt mai puțin de 10 copii. Dacă va fi pus în aplicare pragul numeric, există riscul de a fi închise mai multe grupe din cadrul universității cu predare în limba rusă:

„Dacă autoritățile impun cote la pregătirea specialiștilor, de exemplu trei arhitecți, doi psihologi și zece economiști, este real în aceste condiții să menții grupele în universitate și profesorii, sigur că nu. Nu trebuie să existe o limită pentru locurile cu taxă în universități, fie că se predă în rusă sau în oricare altă limbă pe care o propune instituția de învățământ.”

O altă preocupare a grupurilor etnice minoritare este reprezentarea nesemnificativă în organele elective, în administrația publică, în sectorul judiciar și cel de aplicare a legii. Valentina Moraru, membra comunității ucrainene a atras atenția că reprezentarea femeilor în structurile de luare a deciziilor este scăzută, atât la nivelul autorităților sătești, cât și la cel raional:

„În acești ani a apărut o nouă generație care vorbește fluent limba de stat, care are cunoștințe de ordin economic și juridic. Sperăm ca autoritățile să nu treacă cu vederea nevoie asigurării egalității de gen în procesele decizionale și piața muncii. Acest lucru nu este un simplu obiectiv, ne dorim ca prin participarea noastră să contribuim la dezvoltarea țării. Membrii comunității ucrainești au demonstrat cât sunt de toleranți și că sunt pregătiți să fie cetățeni ai acestei țări în deplinul sens al acestui cuvânt.”

Participanții la dezbatere au menționat că la nivel național nu funcționează mecanisme de consultare a părerii minorităților și că nu există date statistice precise despre originea etnică a cetățenilor. Prin intermediul strategiei de consolidare a relațiilor interetnice, autoritățile își propun să determine instituțiile audiovizuale private să producă și să difuzeze programe în limba minorităților. Documentul este însă deocamdată la etapa de obiective stabilite, urmând ca liderii comunităților naționale să anunțe propunerile lor.

XS
SM
MD
LG