Linkuri accesibilitate

„Criza energetică din Ucraina poate lovi în Republica Moldova” (mold-street.com)


„Noaptea minții și „trilateralele”: Dodon pe urmele lui Ianukovici” (M. Necșuțu/Evenimentul zilei).

„Criza energetică din Ucraina poate lovi în Republica Moldova”, titrează portalul mold-street.com. se face referinţă la decizia Guvernului ucrainean de a declara, la 15 februarie, stare de urgenţă energetică din cauza deficitului de antracit, un tip de cărbune extras din zona estică a Ucrainei controlată de separaţiştii pro-ruşi, dar a cărei furnizare ar fi blocată de grupări ultranaţionaliste ucrainene, scrie sursa citată. „Situaţia va afecta şi economia Moldovei”, constată autorii articolului prezentând şi câteva explicaţii în acest sens. Sistemul energetic moldovenesc lucrează în regim sincron cu cel ucrainean, prin urmare, o situaţie de avarie în sistemul din Ucraina poate provoca o situaţie similară şi în Moldova, scrie mold-street.com.

Se precizează că Ucraina asigură tranzitul a 99% din gazul consumat de Moldova, iar „în situaţii de criză sunt posibile şi scenarii de blocare a tranzitului de gaze din Ucraina”. Un alt efect ar putea fi creşterea preţurilor la curentul electric şi la alte resurse energetice, cum ar fi cărbune şi păcură, se mai spune în articol.

„Noaptea minții și „trilateralele”: Dodon pe urmele lui Ianukovici” aşa își intitulează Mădălin Necșuțu editorialul din Evenimentul Zilei (www.evzmd.md). El observă că președintele Dodon ar acționa la fel cum a făcut-o în 2013 ex-președintele ucrainean Ianukovici care „a scos la mezat Ucraina pentru oricine ar fi oferit mai mult – UE sau Rusia”. Autorul amintește că la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Ianukovici venea oficial cu aceeași ofertă pe care Dodon o face astăzi Bruxellesului şi anume o discuție trilaterală pe baza Acordului de Asociere. „Aceeași politică a fundului în două luntri”, observă comentatorul. El mai observă însă că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar Ucraina a trecut apoi prin convulsiile Maidanului, ruperea Crimeii și s-a ales și cu un război în partea de est a țării. Mădălin Necşuţu crede că azi, Dodon calcă apăsat în aceleași isterii geopolitice și că ar putea ajunge într-un scenariu similar şi să devină o rușinoasă pată din istoria recentă. „Istoria are „prostul obicei” al ciclicității. Tocmai de asta trebuie mai multă prudență cu „trilateralele” pe scările geopolitice!”, punctează editorialistul.

În ediţia tipărită a Ziarului de Gardă gasiţi o investigaţie despre averile ascunse ale proaspătului şef al companiei MoldovaGaz, democratul Vasile Botnari. Analizând declarațiile de avere ale acestuia, reporterii au constatat că Botnari nu și-a declarat imobilul de lux în care locuiește cu familia şi care este înregistrat pe numele socrilor. Casa al cărei valoare estimată se ridică la peste 6 milioane de lei are două niveluri și e păzită de compania de pază „Argus-S”, deținută de Vladimir Plahotniuc, mai scrie sursa citată. În articol se mai spune că în luna septembrie 2016, perioadă în care Vasile Botnari era ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, socrii acestuia au procurat alte două imobile, aflate în imediata vecinătate a casei de lux în care trăiește Botnari.

Ziarul de Gardă mai publică, între altele, un interviu cu analistul politic Oazu Nantoi. Despre recentele vizite ale preşedintelui Igor Dodon, analistul comentează, între altele, că „Dodon a fost delegat de Plahotniuc atât la Moscova, cât şi la Bruxelles pentru a pregăti înghețarea relațiilor cu Vestul”. Analistul mai sugerează că Plahotniuc l-a promovat şi susţinut pe Dodon în funcţia de preşedinte fiind conştient de interdependenţele dintre Dodon şi Federaţia Rusă. Întrebat de ce ar fi procedat aşa Plahotniuc. Oazu Nantoi a menţionat că una din explicaţii ar fi că „Dodon este folosit drept sperietoare și aceasta să-i permită lui Plahotniuc ca UE, SUA să închidă ochii la unele, să spunem așa, devieri de la normele statului de drept și să-l susțină pe Plahotniuc drept ultima ripostă în fața unei invazii a putinismului și dodonismului în R. Moldova”, precizînd însă că n u crede în viabilitatea unui asemenea scenariu.

„Vizitele lui Igor Dodon la Moscova și Bruxelles, între manipulare și dezinformare” este comentariu semnat pe media-azi.md de redactorul şef al postului Radio Chişinău, Corneliu Rusnac. El analizează modul în care au fost reflectate în presă aceste vizite şi observă că în timp ce unele media le-a criticat, în altele, cele afiliate preşedintelui, vizitele au fost elogiate. Despre vizita la Moscova, de exemplu, comentatorul crede că cei mai mulţi dintre cetăţeni au înţeles fie că relația cu Moscova se va îmbunătăți; fie s-au speriat că Republica Moldova intenționează să adere la Uniunea Eurasiatică. Şi în cazul vizitei de la Bruxelles, media afiliată preşedintelui a încercat să o prezinte drept „un succes al Președintelui Dodon, o realizare a promisiunilor sale electorale”, mai observă Corneliu Rusnac. Pe final, el îndeamnă cetăţenii să nu se informeze niciodată exclusiv dintr-o singură sursă.

Agenția de presă IPN continuă seria de materiale referitoare la miturile și adevărurile despre Acordul de asociere. Comentatorul politic Anatol Țăranu observă, între altele, că lipsa unei reforme economice profunde împiedică Moldova să profite în deplină măsură de beneficiile acestui Acord. Totuși, la trei ani de la semnarea documentului, exporturile spre UE au înregistrat tendințe de creștere constante. „Orice încercare de a diminua sau de a denigra Acordul de Asociere este nocivă pentru perspectivele europene ale Republicii Moldova”, notează Țăranu cu referire la declarațiile recente ale președintelui Igor Dodon. Comentatorul mai observă în context că exporturile în spațiul eurasiatic sau diminuat în ultimii ani în special din cauza embargoului politic transpus în limbaj economic aplicat de Federația Rusă. Chiar dacă piața rusească s-ar redeschide, produsele moldovene nu ar mai reveni în volumul de altă dată întrucât locul lor a fost ocupat, iar concurența este acerbă, mai crede Anatol Țăranu.

Portalul report.md publică un interviu cu Gina Lentine Sawczyn, ofiţer de programe pentru Europa de Est în cadrul Organizaţiei Freedom House din Washington. „Am sesizat unele progrese în Moldova - mă refer la adoptarea Legii privind transparenţa proprietăţii media şi îmbunătăţirea Codului audiovizualului. Dar desigur că vedem și provocările pe care le întâmpină jurnaliștii din Moldova: concentrarea mass-media, finanţarea şi, desigur, represaliile politice împotriva jurnaliştilor care vor să aibă acces la informaţii esenţiale pentru a efectua investigaţii”, notează, între altele, experta. După părerea sa, libertatea presei în Moldova ar putea fi îmbunătățită dacă autoritățile vor ține cont de Codul îmbunătățit al audiovizualului, vor soluționa problema concentrării mass-media și vor încuraja o piaţă media mai competitivă pentru presa locală şi regională din Moldova. Experta recomandă autorităților moldovene să soluționeze toate problemele până la ulterioară evaluare a Freedom House.

Comentatorul Vitalie Andrievschi notează într-un editorial pe ava.mdnici o forță din opoziție nu reușește deocamdată să se poziționeze ca o alternativă viabilă guvernării dominată de „echipa lui Plahotniuc”. Nu-i reușește acest lucru nici măcar Partidului Socialiștilor, care nu pare dispus deocamdată să devină într-adevăr un partid pro-moldovenesc, un partid al modernizării și nu a revanșei, scrie Andrievschi. el crede că marea problemă a socialiștilor este autoizolarea. Andrievschi mai crede că societatea civilă ar putea constitui acea forță de alternativă al cărei sarcină principală ar fi să oblige actuala guvernare să devină profesionistă și efectivă.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG