Linkuri accesibilitate

Evaluarea FMI va dura două săptămâni.

O misiune a FMI şi-a început la Chişinău prima evaluare de după semnarea în noiembrie 2016 a unui acord de finanţare cu guvernul de la Chişinăul şi oferirea primei tranşe dintr-un împrumut salvator de aproape 180 de milioane de dolari în trei ani. De această evaluare va depinde în mod direct următoarea tranşă de suport şi implicit restul finanţării externe, dar câteva initiative recente ale guvernării ar putea, după părerea experţilor, să pună sub semnul întrebării continuarea acordului.

După semnarea acordului, autorităţile de la Chişinău au fost deja criticate o dată de FMI. Se întâmpla la doar o lună de la primirea primei tranşe din împrumut şi motivul fusese o iniţiativă de amnistie fiscală şi de liberalizare a capitalurilor lansată de un grup de deputaţi ai majorităţii parlamentare în frunte cu speakerul Andrian Candu. Fondul a spus atunci că o astfel de măsură, motivată de autori prin nevoia majorării fluxurilor de investiţii în activitatea economică, contravine înţelegerilor pe care le-a avut cu guvernul şi că ele „vor periclita” măsurile de combatere a corupției aflate în derulare.

Deşi adoptaseră deja în primă lectură în Parlament amnistia, autorităţile au făcut un pas înapoi şi au spus că vor reveni la subiect doar după discutarea lui detaliată cu donatorii.

Eugen Ghilețchi
Eugen Ghilețchi

Misiunea de evaluare începută ieri e tocmai momentul potrivit, crede Eugen Ghileţchi, expert în economie în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup” de la Chișinău. FMI va cere, cel mai probabil, abandonarea proiectului, fie o reviziuire substanţială a lui, mai spune economistul:

„În forma actuală, proiectul acestei amnistii prezintă pericole pentru sectorul bancar. Noi suntem în căutare de acţionari cu capitaluri de provenienţă curată. Or, liberalizarea ar putea să cureţe capitaluri murdare şi să absolve de răspundere legală proprietarii acestor capitaluri. De asta, tind să cred că FMI, dacă nu va insista asupra abrogării, atunci cel puţin va insista ca legea să fie modificată astfel încât să se asigure că sistemul bancar trece prin acest purgatoriu, prin această curăţare de facto, nu doar de iure, şi totodată că investigaţia Kroll decurge într-o manieră în care răspunde interesului public.”

Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

Pe de altă parte, Veaceslav Negruţă, expert expert Transparency International-Moldova și ex-ministru de Finanțe, crede că tonalitatea comentariilor anterioare ale FMI a pus problema într-o ecuaţie cu o singură soluţie: abrogarea amnistiei:

„Or, aici chiar sunt obiecţii serioase, atât pe intern, cât şi pe extern, din partea finanţatorilor. Dialogul probabil va necesita timp, explicaţii, energii. Poate exista o încercare de a-i convinge pe cei de la Fond, dar nu exclud că se va întâmpla exact invers, adică că fondul va trebui să se impună şi să convingă autorităţile de nocivitatea acestei initiative şi de riscurile pe care le implică pentru continuarea acordului cu FMI. Din reacţiile scurte imediate din decembrie, este clar că Fondul găseşte astfel de initiative contraindicate, având în vedere şi reformele din domeniul justiţiei, din domeniul integrităţii, dar şi povara de fraudă bancară care nu a fost înlăturată deocamdată.”

Conform calendarului agreat cu FMI la momentul încheierii acordului, autorităţile s-au mai angajat, nu mai târziu de 31 decembrie 2016, să identifice proprietarii reali la cele trei bănci considerate sistemice după colapsul BEM: Moldindconbank, Agroindbank şi Victoriabank. Lipsa de progres în acest sens la cel puţin una dintre aceste bănci, Victoriabank, va apăsa negreşit asupra discuţiilor cu FMI, mai este de părere Eugen Ghileţchi, economistul de la Expert Grup:

„Proprietarii deja trebuiau să fie identificaţi. În cazul Moldindconbank, Agroindbank, am văzut deciziile BNM: acţionarii identificaţi că acţionează în mod concertat au fost obligaţi să-şi vândă cotele părţi, prin urmare se prezumă că BNM a identificat beneficiarii. Pe când în cazul Victoriabank acest lucru întârzie. Cred că aceasta va fi o temă importantă de discuţii cu FMI.”

L-am întrebat pe Eugen Ghileţchi cum se explică întârzierea în identificarea beneficiarilor acestei bănci anume şi dacă crede că e vorba de nedorinţa sau de neputinţa autorităţilor:

„Este un proces foarte complex de identificare a beneficiarului, un proces care trebuie să garanteze şi că din perspectivă juridică se procedează corect şi nu se încalcă drepturile proprietarilor. Prin sisteme informaţionale trebuie să cauţi legăturile dintre persoane, unde se iau deciziile. Deci, este un proces mai complicat decât pare. Văzând totuşi acţiunile BNM, mai degrabă aş crede că e o chestiune care ţine de timp şi de dificultatea procesului, nu de nedorinţa BNM să intervină şi să curăţe sistemul bancar.”

Evaluarea FMI va dura două săptămâni, ceea ce înseamnă că un răspuns clar referitor la soarta continuării finanţării FMI va putea fi obţinut la sfârşit de februarie.

XS
SM
MD
LG