În România, Senatul a făcut astăzi un pas pentru abrogarea ordonanței guvernamentale care dilua legislația anticorupție, scoțând oamenii în stradă la protestele fără precedent din ultimele săptămâni. Dar puterea a refuzat să respingă ordonanța 13 în Parlament, ceea ce continuă să îngrijoreze opoziția si să mențină protestele din stradă.
Parlamentarii români nu sunt prea entuziaști în ce privește eliminarea definitivă a consecințelor ordonanței de urgență numărul 13, cea care a scos sute de mii de oameni în stradă în ultimele două săptămâni. Acel act al executivului a modificat mai multe articole din codurile penale, între care cele privitoare la abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, conflictul de interese.
Guvernul a abrogat această ordonanță printr-una nouă, cu numărul 14, dar pentru ca lucrurile să fie clare și să nu mai existe nicio îndoială, că parlamentarii ar putea reînvia prevederile inițiale ar fi necesari următorii doi pași pe care legislativul român să-i facă în mod simultan: 1) adoptarea ordonanței 14, care abrogă prevederile precedentei și 2) respingerea „nefericitei ordonanțe” 13, cum a numit-o președintele.
Senatul a făcut deja primul pas cu un vot în unanimitate, dar a refuzat să-l facă pe al doilea, după ce mai mulți parlamentari juriști din arcul de guvernământ au insistat că ar fi inutilă respingerea ordonanței care i-a scos pe oameni în stradă, de vreme ce aceasta a fost abrogată de un alt act al guvernului.
Chiar, liderul PSD, Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților a reluat această teză, după ce s-a întors de la Înalta Curte unde a aflat că în dosarul său de instigare la abuz în serviciu, trei dintre inculpați și-au recunoscut vina pentru a beneficia de facilitățile legii. Președintele social-democraților este acuzat de procurorii anticorupție că în perioada 2006-2012, când era șeful Consiliului Județean Teleorman ar fi determinat-o pe directoarea Direcției Generale de Asistență Socială să-și încalce atribuțiile prin plata drepturilor salariale pentru două angajate, care lucrau pentru PSD.
La Înalta Curte, Dragnea a cerut audierea unor noi martori, dar depozițiile principalilor actori ai dosarului său îi stânjenesc mișcările. Din cauza condamnării cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012, judecătorii nu-i pot da o a doua condamnare tot cu suspendare și vor fi puși în situația fie să-l achite, fie să-l condamne la închisoare.
Din această perspectivă dificilă pare să ia decizii majoritatea parlamentară, încercând să găsească tot felul de argumente și de precedente pentru a redefini rapid abuzul în serviciu. O discuție rece și profesionistă ar fi necesară în acest domeniu care blochează practic multe sectoare ale administrației publice. Pe de altă parte, însă, Liviu Dragnea, clienții lui politici și colegii săi din coaliția de guvernământ se grăbesc și nu au timp să despice firul în patru, fiindcă de rapiditatea procesului legislativ depinde viitorul lor. Reprezentanții Uniunii Salvați România au cerut astăzi ca odată cu dezbaterea ordonanței 14 de abrogare să aibă loc un vot și pentru respingerea ordonanței 13, care-i ține încă pe oameni în stradă. Argumentul USR este logic și clar: respingerea ordonanței 13 este necesară "pentru a nu crea o posibilitate de aplicare a unor atacuri în Justiţie şi ca o dovadă de bună credinţă a majorităţii". Această „bună credință” a majorității este însă îndoielnică. Opoziția se teme că o eventuală declarare a Ordonanței 14 ca neconstituțională de către judecătorii de la Curtea Constituțională ar duce la intrarea automată în vigoare exact a ordonanței care dezincriminează abuzul în serviciu. Juriștii se contrazic încă asupra pericolului, în vreme ce parlamentul face ce știe mai bine, trage de timp. Abia săptămâna viitoare va lua în discuție și Camera Deputaților chestiunea „nefericitei ordonanțe”.
