Linkuri accesibilitate

Mai multe organizații neguvernamentale sunt îngrijorate că un proiect de lege controversat care oferă autorităților posibilități noi de monitorizare electronică, o să revină pe agenda Parlamentului în sesiunea de primăvară-vară. Proiectul legii Big Brother, cum mai este numit, a fost aprobat de Guvern încă anul trecut. Dar Parlamentul se mai află în așteptarea avizului Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. Activiștii civici au avertizat astăzi că proiectul poate permite Guvernului să se amestece în viața privată a cetățenilor și poate afecta libertatea de expresie.

Lipsa de instrumente suficiente pentru a combate pornografia infantilă sau terorismul – acesta este motivul scos în față de autorii proiectului de lege în speranța că astfel vor sensibiliza publicul. Numai că îndărătul acestui obiectiv rămâne un text cu mai multe lacune, semnalizate în repetate rânduri de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, mass-media și companiilor IT. Îngrijorările se referă la faptul că oamenilor legii li se va oferi drepturi exagerate și mult prea generale în ceea ce privește interceptarea convorbirilor electronice. În consecință, legea ar putea fi folosită abuziv împotriva oricărui cetățean, considera directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu:

„Eu citesc în acest proiect de lege noțiuni cum ar fi: percheziții informaționale, ridicarea calculatoarelor, interceptarea telefoanelor și citirea email-urilor. Sunt niște noțiuni noi, absolut periculoase. În condițiile actuale, când nu există o transparență și o calitate bună a actului juridic, dacă noi vom fi afectați de această lege, în ce instanță să te plângi?”

Nu doar jurnaliștii se simt amenințați de noua inițiativă, dar și companiile din domeniul tehnologiilor informaționale. Teama lor este că „ceea ce se propune a fi promulgat, se bazează pe principii învechite, multe dintre prevederile propuse fiind deja abrogate în mai multe state europene”. Printre altele, noile modificări ar obliga furnizorii de internet să depoziteze informațiile accesate de clienți pentru o anumită perioadă, ceea ce ar presupune costuri prea mari, mai ales pentru operatorii mici. Iată de ce mai mulți reprezentanți ai societății civile, printre care și avocatul Asociației Promo-Lex Vadim Vieru, au solicitat astăzi în mod repetat retragerea proiectului de lege:

„Asociația Promo-Lex consideră că la această etapă, având în vedere multiplele critici aduse proiectului, considerăm că acest proiect trebuie transmis Guvernului, în special autorului proiectului, Ministerului Afacerilor Interne, pentru a fi îmbunătățit, în cadrul unui proces consultativ cu implicarea organizațiilor neguvernamentale, mass-mediei, și companiilor din domeniul TIC.”

Autoritățile recunosc faptul că a menține în echilibru nevoia combaterii criminalităţii şi protejarea libertăților este foarte dificil. Legea, rămâne însă, deocamdată, pe rafturile din Parlament, în așteptarea avizului Comisiei de la Veneția. Până atunci însă autoritățile nu se grăbesc să ia vreo decizie, a spus pentru Europa Liberă președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, Roman Boțan:

„Este o lege necesară, care urmează a fi adoptată, bineînțeles cu toate momentele care urmează a fi amendate. Noi așteptăm să fie prezentată în mod oficial poziția Comisiei de la Veneția, după care vom solicita poziția autorilor, și vom analiza proiectul în cadrul Comisiei Securitate Națională și Apărare, inclusiv cu colegii din societatea civilă, și nicidecum nu vom lua decizii grăbite.”

Legea ochiului de veghe a fost aspru criticată și pe rețelele de socializare. Internauții au scris că inițiativa ar „cenzura libertatea internetului”. Anul trecut, discuțiile au ajuns la nivelul șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, care îndemna autoritățile moldovene să se asigure că libertățile omului nu vor fi afectate.

XS
SM
MD
LG