Comentând rezultatele întrevederii de la Kiev a premierului Pavel Filip cu premierul ucrainean Volodimir Groisman, Vlad Țurcanu, ex-consilier al preşedintelui Nicolae Timofti, a declarat într-o emisiune de analize de la Radio Chișinău că anunțul, potrivit căruia Ucraina nu va renunța la construcția a șase hidrocentrale pe Nistru, ar însemna că negocierile moldo-ucrainene vor continua. Ţurcanu nu exclude că Republica Moldova va fi nevoită să apeleze și alte pârghii, inclusiv de ordin extern, adică un arbitraj internațional.
Compania „Gazprom” a refuzat propunerea premierului Pavel Filip privind restructurarea pentru mai mulți ani a datoriei de 6,5 miliarde de dolari pentru gazele rusești, peste 5,7 miliarde dintre care aparțin regiunii transnistrene, scrie Ziarul Național citând un articol de pe Kommersant.ru de la Moscova. Ziarul rus notează, citat de publicaţia de la Chişinău, că Rusia nu mai speră să obțină o mare parte din această datorie, dar, în schimb, ar vrea să-și mențină pârghiile de influență în Republica Moldova. Expertul Veaceslav Mișcenko de la „Argus Media”, citat în articol, crede că „datoria imensă” față de „Gazprom” va fi folosită de autoritățile ruse ca instrument de presiune pentru a determina Republica Moldova să revină pe orbita intereselor Rusiei. „Gazprom” va încerca să obțină de la Republica Moldova o parte din datorie, dar, în cele din urmă, acestea vor fi trecute la pierderi. Expertul opinează că felul în care problema va fi soluționată de Moscova va depinde mult de politica pe care o va face Chișinăul.
Directorul Institutului de Studii Politice, Vitalii Andrievski, scrie într-un comentariu publicat pe portalul de expresie rusă Ava.md că puterea din Republica Moldova, dominată de „echipa lui Plahotniuc”, ar avea nevoie de o alternativă. Alternativa, dacă ar exista, explică Andrievski, ar mobiliza puterea, ar asigura un anume grad de control și ar propune soluțiile anumitor probleme. Expertul continuă prin a critica opoziţia existentă: una dintre forțele politice de opoziție, care s-a declarat luptătoare cu oligarhia, ar fi controlată tot de oligarhi, crede le, iar o altă forță de opoziție și-a construit proiectul politic pe lozinci populiste. Vitalii Andrievski consideră că PSRM și președintele Igor Dodon s-au autoizolat şi că ar fi „o mare greșeală”. „[…] se teme ca să nu fie acuzat de colaborare cu puterea. Probabil, din punct de vedere electoral are dreptate. Dar aceasta nu este o abordare statală”, notează expertul. El susține că puterea ar fi gata să-i încredințeze acestuia calitatea de coordonator al procesului de îmbunătățire a relațiilor cu Rusia și al dosarului transnistrean. În alt context, analistul politic susține că PDM și echipa lui Plahotniuc ar greși şi ele dacă și-ar asuma soluționarea tuturor problemelor și dacă va trata opoziția ca pe un inamic, iar pe societatea civilă – ca pe un obstacol. Andrievski susține că Republica Moldova ar trebui să preia modelul Singapore, unde deciziile puterii au fost dictate de societate.
Jurnalistul și analistul politic Igor Volnițchi observă într-un editorial publicat pe portalul Tribuna că toate guvernările care s-au perindat la putere în Republica Moldova au încercat să construiască ceva, dar, de fiecare dată, după schimbarea puterii, se constată că temelia statului e mai şubredă decât a fost până atunci. Autorul este de părerea că acestea se întâmplă pentru că politicienii nu au înțeles că, înainte de a construi ceva, trebuie să se asigure că vor avea o temelie puternică, această temelie fiind la părerea sa oamenii. „[…] Dacă vreţi să construiţi ceva durabil, începeţi de la temelie, iar temelia sunt oamenii. Până când nu veţi face acest lucru, îmi rezerv dreptul să consider că Republica Moldova e un imens şantier, unde muncesc doar beţivi, care nu înţeleg ce construiesc”, opinează autorul editorialului.
Ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza a scris pe pagina sa de Facebook că numirea lui Vasile Botnari la şefia „Moldovagaz” este un „eveniment excepţional”, care ar fi fost imposibil fără implicarea lui Igor Dodon. Presupunerea lui Sturza e că la mijloc ar fi „un deal”, „o negociere” la cel mai înalt nivel. Pentru fostul premier este o certitudine că Igor Dodon ar fi „dealerul principal şi exclusiv al relaţiilor cu Rusia, de la pătlăgele la energetică.” „Domnul Plahotniuc a primit ce şi-a dorit cel mai mult – perla coroanei! La grămadă cu alte mărunţişuri pe care le stăpâneşte (indirect, bineînţeles) Moldtelecom, Matalferos, companiile din energetică etc.”, mai scrie Ion Sturza. Afirmaţiile fostului premier sunt detaliate şi într-un interviu la Europa Liberă.
Politologul Dionis Cenuşa constată într-un comentariu publicat pe site-ul agenției IPN lipsa de reacţii din partea oficialilor europeni la vizita președintelui Igor Dodon la Bruxelles. Aceasta reflectă atitudinea lor adevărată față de președintele moldovean. Politologul continuă prin enumerarea a cinci paradoxuri pe care le naşte retorica preşedintelui moldovean şi care debusolează și mai mult oficialii europeni în raport cu Republica Moldova. În altă ordine de idei, Dionis Cenușă spune că declarațiile lui Dodon privind Acordul de Asociere pot fi utile în lupta cu propaganda eurosceptică de la Chișinău, deoarece aceste „atacuri informaționale pot fi folosite pentru a readuce în discuție Acordul și a-l explica mai bine publicului larg.”
Serghei Tkaci, un autor de comentarii de pe site-ul ziarului de expresie rusă Moldavskie Vedemosti, crede însă că partenerii externi ai Republicii Moldova ar fi pus, practic, cruce pe viitorul ei. „[…] Oficialii străini nu recunosc deschis, dar nici Bruxellesul, nici Moscova, nici Washingtonul nu cred că Republica Moldova are o perspectivă clară”, mai notează autorul comentariului. El mai scrie că cel mai trist ar fi că și majoritatea cetățenilor țării nu au convingerea că țara are o perspectivă. „[…] Circa un milion de cetățeni, partea activă a populației, a plecat din țară, restul se gândește să facă același lucru. Ar accepta să părăsească țara chiar și majoritatea cetățenilor de vârstă pensionară”, scrie autorul, care crede că acesta ar fi „prețul plătit de poporul moldovenesc pentru cruntul experiment numit „integrare europeană”.