Linkuri accesibilitate

Cum poate fi asigurat echilibrul dintre interesul public și viața personală a politicienilor cu funcții publice?

Recent, la inițiativa Ministerului Justiției, a fost scoasă căutarea pe nume și prenume din motoarele de căutare a instanțelor de judecată. Jurnaliști și avocați au anunțat că e vorba de o nouă îngrădire a accesului la informație sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Spiritele s-au încins și în cazul fostului comisar al Chișinăului, Vladimir Botnari, care a cerut tragerea la răspundere penală a ziaristei Mariana Rață, pe motiv că i-ar fi fost încălcat dreptul la viață privată prin publicarea unor informații ce țin de familia sa. Cum poate fi asigurat echilibrul dintre interesul public și viața personală a demnitarilor?

Imagine de la întrevederea cu societatea civilă
Imagine de la întrevederea cu societatea civilă

Deși o funcție publică presupune un grad mai înalt de acces la date personale, ar fi greșit să se creadă că un politician nu are dreptul la viață privată, a spus responsabilul din cadrul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Sergiu Bozianu, la întrevederea de astăzi cu societatea civilă:

„Jurnalistul trebuie să justifice necesitatea și importanța acestei informații [solicitate]. Vă vorbesc nu cu practica națională, dar cu raționamentele CEDO, unde CEDO spune foarte clar: accesul la date cu caracter personal nu trebuie să fie o simplă curiozitate a unei persoane, ci justificată prin prisma interesului public sporit. În situația în care jurnalistul justifică, în momentul dat, informația trebuie să fie publică, sau dezvăluită acelui jurnalist pentru a fi dezvăluită publicului larg.”

La sfârșitul lunii ianuarie, jurnaliștii și-au arătat indignarea față de ceea ce s-a spus că ar fi un exces al unor demnitari când vine vorba de protecția datelor cu caracter personal. Mai multe instituții media au decis să nu menționeze numele demnitarilor în materialele publicate, iar fețele lor au fost acoperite pe fotografii și video în buletinele de știri.

De doi ani autoritățile și jurnaliștii se întâlnesc periodic și încearcă să găsească proporția exactă între viața privată a politicienilor și interesul public al cetățenilor, însă rezultatele acestor discuții sunt modeste, e de părere Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente:

„Nu este o problemă de sistem. Textul legii nu-i așa de prost. Este proastă și eronată, cu rea intenție, interpretarea acestei legi și sunt absolut convins că guvernarea actuală încurajează această interpretare. Dar nu se schimbă nimic, degradează invers, pentru că accesul devine tot mai limitat. Sunt convins că guvernarea actuală are interesul ca jurnaliștii să fie hărțuiți în instanță.”

Deputatul democrat Sergiu Sârbu spune că guvernanții încearcă să fie cât se poate de transparenți. Jurnaliștii ar cunoaște chiar și „culoarea ciorapilor” pe care și-i pun dimineața. După părerea lui Sârbu, problema legii cu privire la datele personale este că prevederile acesteia nu sunt înde-ajuns de rigide, ca să se evite manipulările de sens. Iată ce propune parlamentarul:

„Dacă nu este clar, haideți să venim cu o modificare la aceste norme ca să fie foarte clară întinderea normelor legale, care sunt limitele informației cu caracter personal, de unde până unde se termină… Revin la faptul că avem nevoie de perfecționarea legislației ca să nu avem astfel de interpretări.”

Directoarea de programe la Centrul de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi, vede o altă soluție:

„Nu știu ce exact ei vor să îmbunătățească în această lege. Noi avem nevoie de îmbunătățirea practicii [legii]. Trebuie odată și odată autoritățile să se învețe cum să aplice această lege. În ceea ce ține de accesul la informație de interes public, legislația este suficientă și este corectă. Este problemă doar în aplicarea ei.”

Totuși, ar fi greșit să nu vezi pădurea din cauza mărăcinilor, beneficiile legii cu privire la datele personale sunt multiple, a adăugat Hriptievschi. Această protecție este mai ales necesară când e vorba, de exemplu, de o persoană cu diabet zaharat sau cu HIV/SIDA, a cărei stare medicală este secretă indiferent dacă e vorba de un deputat sau de un cetățean de rând.

Ascunderea sub paravanul acestei legi a informațiilor de interes public este principalul obstacol de care se plâng ziariștii și juriștii. În acest context, la întrevederea de astăzi pe larg s-a discutat cazul unei solicitări jurnalistice de a afla numele lucrătorilor din administrația parlamentară care participă la cursuri de limbă engleză, achitate din banii contribuabililor. Cererea a fost respinsă, fiind invocată protecția datelor personale.

Pentru a evita abuzurile, jurnaliștii au propus, printre altele, introducerea unei pedepse contravenționale pentru apelarea nemotivată la această lege și instruirea funcționarilor publici ca să cunoască mai bine acest domeniu. Un grup de activiști a anunțat un protest marți, în fața Ministerului Justiției, pentru a cere acces la informații de la judecătorii.

XS
SM
MD
LG