Linkuri accesibilitate

Paul Radu: „Moldova, atât de mică şi prinsă între atâtea interese, este un fel de loc de joacă pentru corupţi”


Pirkka Tapiola la lansarea companiei „Carte roșie pentru corupție”, la Chișinău

Un interviu cu directorul executiv al Proiectului de relatări despre criminalitatea organizată și corupție.

Corespondenta noastră a discutat cu Paul Radu, care este director executiv al Proiectului de relatări despre criminalitatea organizată și corupție, (Organized Crime and Corruption Reporting Project - OCCRP) și membru al Consorțiului Internațional al Ziariștilor de Investigație (International Consortium of Investigative Journalists - ICIJ), așadar un jurnalist specializat în investigații transfrontaliere.

Europa Liberă: Din investigaţiile pe care le faceţi, cât de vulnerabil găsiţi statul Republica Moldova?

Paul Radu
Paul Radu

Paul Radu: „Foarte vulnerabil, prins la mijlocul unor interese financiare imense, cu o capacitate foarte mică de reacţie, când e vorba despre agenţiile guvernamentale, care ar trebui să contracareze de la spălare de bani la trafic de tot felul. Din păcate, Moldova, fiind atât de mică şi fiind prinsă între atâtea interese, este un teritoriu, un fel de loc de joacă pentru corupţi. Şi nu doar pentru corupţi din Republica Moldova, ci şi din afara graniţelor. Vorbesc inclusiv de corupţia care vine din România, dar, evident, foarte multă din Ucraina, din Rusia, din alte ţări din regiune. Moldova trebuie, practic, să-şi întărească statul, să-şi întărească agenţiile care pot să lupte împotriva crimei organizate, în primul rând, fiindcă aceasta este o problemă mare-mare în Republica Moldova. Dar şi să mărească puţin colaborarea, cooperarea cu alte ţări, când vine vorba de combaterea criminalităţii transfrontaliere. Fiindcă partea cea mai mare din criminalitatea care are loc în Republica Moldova se revarsă în afara graniţelor. Moldova e doar o victimă în reţele mult mai mari de crimă organizată.”

Europa Liberă: Investigaţiile pe care le-aţi făcut voi ce „interese” au atins?

Paul Radu: „Dacă vorbim de Republica Moldova, atât RISE Moldova, cât şi RISE România şi Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), organizaţia mai mare din care fac parte cele două, au scris de la cazuri de corupţie care îl implică, de pildă, pe preşedintele ucrainean Poroşenko şi care are şi dânsul legături cu Republica Moldova, până la corupţie care implică politicieni locali din Republica Moldova. Am făcut numeroase investigaţii în care am arătat intersecţiile dintre politică, crimă organizată, media.

Din păcate, multe organizaţii de media, televiziuni, ziare, radiouri sunt legate ombilical de persoane care au activităţi necurate, să spunem aşa, ilegale. Şi, ca în România, nu e vorba de o parte sau de alta a spectrului politic, e vorba de o alianţă criminală care merge peste tot. Şi e ca un râu din acela subteran, care trage totul după el şi nu e foarte vizibil, însă afectează buzunarele tuturor, de la furtul unui miliard până la spălarea a 20 de miliarde şi mult, mult mai mult, de fapt.”

Europa Liberă: Care e impactul acestor investigaţii pe care le faceţi?

Paul Radu: „Din păcate, impactul este mai mult în afara graniţelor Moldovei. Eu aş vrea să văd mai multă acţiune din partea autorităţilor din Moldova. Dar ştiu că e foarte greu să acţionezi într-un mediu care e atât de corupt, unde atât în politică, cât şi în sistemul judiciar există atât de multă corupţie. Aşa că impactul este. Clar că oamenii sunt informaţi, atâţia câţi au acces la internet, atâţia cât este audienţa RISE Moldova, de pildă.

Însă, dincolo de graniţele Moldovei, impactul este mare, fiindcă au fost firme închise în tot felul de ţări în Europa, în Noua Zeelandă, după investigaţiile noastre, firme implicate în cazuri de corupţie care aveau loc în Moldova. Însă Moldova încă nu poate face destul pentru a combate corupţia transfrontalieră, în primul rând, fiindcă atât procurorii, cât şi poliţiştii, chiar şi jurnaliştii din ţară sunt depăşiţi de anvergura faptelor criminale care sunt se întâmplă la Chişinău şi în alte părţi.”

Europa Liberă: Dar nu credeţi că s-ar supăra justiţia că substituiţi activitatea organelor de drept menite să curme toate aceste nedreptăţi, nereguli?

Paul Radu: „Noi nu ne substituim autorităţilor şi nu încercăm noi să oprim corupţia. Ce facem noi este că arătăm unde este corupţia şi unde sunt cei corupţi, şi unde îşi investesc banii. E nevoie de un pas următor pe care să-l facă autorităţile, ca să recupereze banii de la hoţi, ca să identifice şi mai departe care sunt interesele lor economice în afara graniţelor Republicii Moldova.

Monica Macovei cu Paul Radu
Monica Macovei cu Paul Radu

Noi ne facem treaba ca jurnalişti şi arătăm publicului, guvernelor şi oricărui e în stare să citească ce se întâmplă. Dar, dincolo de aceasta, nu putem noi să mergem după bunurile pe care le-a dosit, pe care le-a ascuns un criminal pe Coasta de Azur, unde, poate, şi-a cumpărat vile. Aceasta este treaba justiţiei. Şi aici e o problemă şi când vine vorba de Uniunea Europeană, fiindcă e foarte greu în momentul acesta pentru un procuror sau un poliţist, sau un jurnalist din Moldova, de pildă, să identifice bunurile pe care le are un om politic din Moldova într-o ţară precum Franţa sau Germania, sau Anglia. Fiindcă aceşti oameni se folosesc de secretizarea anumitor informaţii, de la acte care pot identifica vilele pe care le deţin aceştia, iahturile şi tot felul de alte bunuri. E foarte greu să obţii datele acestea.

Noi lucrăm ca jurnalişti de investigaţie în reţea şi beneficiem de ajutorul unor jurnalişti din ţările acestea şi avem acces la anumite date. Deci, putem uneori să acţionăm puţin mai rapid în a afla informaţia, decât procurorii, decât alte organe din Republica Moldova. Însă noi nu avem puterea să le confiscăm, nu avem puterea să acţionăm mai departe.”

Europa Liberă: Dar investigaţiile voastre pot să stea la baza deschiderii unui dosar, de exemplu, dar nu prea se aude ca justiţia să ţină cont de ceea ce faceţi voi.

Paul Radu: „Sunt multe dosare începute ca urmare a investigaţiilor noastră, însă de multe ori ele stagnează. Se porneşte ceva şi după aceea procurorul îşi dă seama că e greu să obţină informaţii din toate ţările acestea. Noi le obţinem, fiindcă avem reţea foarte bine pusă la punct. Şi, evident, nu punem egal între probele pe care le obţinem noi ca jurnalişti şi probele pe care trebuie să le obţină un procuror, pe care trebuie să le prezinte instanţei. Acele probe trebuie obţinute pe cale oficială. Însă procurorul poate folosi aceleaşi instrumente ca jurnalistul, ca să obţină probele iniţiale, de la care să pornească şi să ceară documentele oficiale.

Paul Radu
Paul Radu

De pildă, un procuror, ca să obţină date despre o companie din Cipru, trebuie să acţioneze în baza unui tratat de asistenţă mutuală cu o altă ţară, cu Cipru, în cazul acesta. Aceasta durează timp, trebuie făcută prin Ministerul Afacerilor Externe. Pentru jurnalist e o căutare de un minut şi afli exact cine este în spatele firmei. De multe ori afli cine este în spatele firmei şi vezi că în firma aceea din Cipru este implicată o firmă din Seychelles sau din Marea Britanie. Şi atunci trebuie să faci, ca procuror, o nouă cerere şi iar aştepţi, şi iar aştepţi.

Însă, dacă procurorii pornesc de la metoda jurnalistică, pot face cercetarea aceasta şi să facă toate cererile în acelaşi timp, să nu aştepte. Ei ştiu deja care este reţeaua, dar trebuie să obţină documentele în aşa măsură încât să reziste în faţa instanţei şi pot să abordeze metoda jurnalistică la început, prin care se apelează la date deschise, la tot felul de registre ale companiilor din ţările acestea. Şi după aceea să-şi construiască ancheta mult mai eficient.”

Europa Liberă: Dacă Paul Radu ar fi procurorul Republicii Moldova, ar lua în calcul aceste investigaţii jurnalistice?

Paul Radu: „Sigur. Mare-mare parte din munca agenţiilor care trebuie să investigheze corupţia şi crima organizată din toată lumea se bazează pe ceea ce se numeşte informaţii din surse deschise. Mare parte din informaţia aceasta este informaţie furnizată de presă. Da, dacă aş fi procurorul general al Republicii Moldova, aş da mare atenţie descoperirilor din presă şi, în funcţie de nivelul lor de documentare, aş pune oamenii mei la treabă, ca să încerce să obţină din nou. Fiindcă trebuie obţinute documentele pe cale oficială.”

Europa Liberă: Jurnalistul de investigaţie e supus riscului?

Paul Radu: „Evident. Când vorbim de jurnalistul de investigaţie, există mai puţine mijloace de protecţie, decât pentru investigatorul oficial, investigatorul care face parte din guvern, din structurile guvernamentale sau de justiţie. Din nou, şi aici există diverse nivele de securitate pe care le poţi folosi. Noi lucrăm, de pildă, în reţea.

Aşa că, atunci când mergem să luăm un interviu unui om periculos în Chişinău, omul acela ştie că informaţia pe care o are reporterul din faţa lui se află şi cu alţi reporteri de investigaţie din alte ţări, pe care nu poate să-i atingă. Şi atunci acesta este un mijloc de protecţie, deci, reţeaua în sine. Sunt şi altele, evident, trebuie să-ţi securizezi comunicaţiile, să foloseşti criptare, să ai grijă şi de securitatea ta fizică. Noi avem un manual la OCCRP .”

Europa Liberă: De care vă ghidaţi.

Paul Radu: „Da.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG