Linkuri accesibilitate

„Atâta vreme cât rădăcinile sunt nealterate, prezentul se trăieşte simplu şi pur”


Jurnalul săptămânal cu Daniela Terzi-Barbăroșie.

Născută în 8 februarie, 1977, la Chioșelia-Mare, raionul Cahul, sudul Moldovei. Preocupată de dezvoltare, egalitate de gen si drepturile omului, incluziune sociala, implicarea cetatenilor in buna guvernare. Psiholog, psihoterapeut de familie și cuplu, fondatoarea Centrului psihologic SINESIS.

Luni

Astăzi sunt trei luni de când totul e altfel. Viața. Eu. El. Ele. Ei.

Trei luni de când am înțeles că nu am avut timp să trăiesc. Și Universul a trimis un mesager. Pentru că uneori, prin necaz, să te purifici și să ajungi la esență. Necazul se uită, iar bucuria zborului – rămâne pentru totdeauna.

Unele întâmplări nefericite aduc multă fericire. Dacă înveți să taci și să o aștepți. Fericire din găsirea unor noi puteri în tine, nebănuite până în acel moment. Fericire dintr-un respir, necontabilizat niciodată până la acea întâmplare. Fericirea gândurilor, deși înghesuite prin colțuri, tot gânduri sunt. Fericirea cuvintelor, nespuse, neșoptite, dar atât de jinduite.

Și eu mă bucur, ca un copil. Că am îndrăznit să visez și cutezanța-mi a fost răsplătită. Că am renăscut împreună. Că risipesc mai puțin…timp. Că nu mă risipesc. Că nu am iureș cotidian, nu mai există rutină, nu mai sunt lucruri ordinare, nu există oboseală. Totul a devenit miracol. Adică Viață.

Exact ca acum trei luni, mi-am început dimineața de luni cu o convorbire telefonică, cu aceeași Maestră. Atunci, m-a salvat. Azi – mi-a onorat efortul și elogiat iubirea. Lacrimi calde mi se preling pe obraji. Aud cum se strecoară lin și lacrimile ei.

Restul zilei l-am trăit în unison cu revelațiile de dimineață. Și a fost frumos. Purificator.

Cuvântul zilei de azi: Abundență.

Marți

Intru în oficiu dis-de-dimineață, odată cu răsăritul, și mireasma îndrăgită de levănțică mă învăluie alintător. Îmi pun la încheieturile mâinilor câteva picături de ulei eteric de levănțică, cu suflet, de la un suflețel drag, din grijă pentru zilele mele de lucru. Mi-am presurat și în cafeluță câteva flori de levănțică, dăruite de altă inimă mare, atentă mereu la preferința mea nițel exagerată pentru floarea sufletului meu.

„Căsuța de lavandă” – mai este dezmierdat Sinesis deseori, grație florilor de levănțică care sunt peste tot în Centrul meu.

Mi-am creat această oază pentru practica privată în domeniul psihologiei și terapiei Bowen pentru ca oamenii care mi se încredințează să-și găsească mai ușor întrebările, căile și stările. Cei interesați să (se) construiască, știu că la început trebuie să (se) sape.

Bine m-ai găsit zi de marți!

Reinventarea, găsirea luminii după întuneric, co-crearea Universului cuplului, iubirea de sine versus egoism, importanța rădăcinilor, pacea prin iertare, - muuulte au fost azi…

La 10 noaptea pornesc spre casă, la ai mei. Lungă și obositoare a mai fost ziua de azi, dar tare frumoasă, tare. Psihologia e iubire, nu meserie.

Cuvântul zilei de azi: Recunoștință.

Miercuri

Am început ziua exact cum mi-am dorit.

Apoi am sunat-o pe maică-mea, să-i mulțumesc pentru că sunt. Apoi m-a sunat ea, să-mi mulțumească pentru ceea ce sunt. Și apoi, sora, să-mi zică, de un dumnezelion de ori, cât de mult își iubește surioara. Departarea geografică nu ne-a îngheţat sufletele, cum se întâmplă să văd uneori în jur. Dimporivă, valenţele iubirii şi dorului nostru ne cimentează relaţia, şi oferă un cadru de referinţă şi pentru suroritatea fiicelor mele.

Am fost tot un zâmbet și un răsfăț întreaga zi. Conştientizarea preţuirii celor din jur îmi lărgeşte cerul şi îmi menţine aripile larg desfăcute. Sunt încă atâtea de făcut !

Am mulțumit cu însuflețire fiecăruia.

Seara ne plimbăm prin fulgii generoşi, şi îngheţaţi, dar împreună, aprindem şemineul şi jucăm Scrabble.

Înainte de culcare, fiicele mă întreabă de februarie din copilăria mea.

„8 februarie - 8 februarie,

4 ani Dănuța are,

iar la anul viitor,

va avea 5 anișori!” – așa mă învăța taică-meu să recit frumos și tare acu 36 ani, într-o dimineață însorită de iarnă geroasă. Și tot așa, an de an, adăugind cifre: experiențe și oameni. Prima și ultima poezie „a noastră”.

Cuvântul zilei de azi: Conștientizare

Joi

De dimineaţă, prin zăpada frumoasă îmi croiesc cale, la propriu - având în vedere drumurile necurăţate - către Radio Chişinău. Deşi în ultima perioada mai rar reuşesc să dau curs invitaţiilor de acest gen, aici nu am ezitat nicio clipă. Şi datorită temei, Implicarea bărbaţilor în creşterea şi educaţia copiilor, dar şi graţie moderatoarei, cu care rezonez perfect. Am toată admiraţia pentru bărbaţii care îşi asumă plenar parentalitatea, în pofida stereotipurilor tradiţionale de gen şi care îşi leagă propria dezvoltare cu apariţia copiilor în viaţa lor. Relaţia cu copiii potenţează autenticitatea din noi. Şi ăsta e unul din ingredientele de bază ale fericirii.

În transportul public, o altă revelaţie. Din proximitate cu doi băieţi, asist fără să vreau - dar ce încântare – la discuţia lor. De fapt, un monolog, mai curând. Timp de 30 minute, am savurat cel mai sincer discurs motivaţional. Tinerii nu aveau mai mult de 20 de ani, unul asculta privindu-şi mâinile, iar celălalt, ah, celălalt a fost eroul meu de azi : a demolat în 30 minute toate rămăşiţele de stereotipuri de gen din mintea mea! Îl încuraja cu atâta graţie să-şi urmeze visul de a deveni bucătar ! Îl bătea pe umăr, grijuliu; găsea soluţii pentru problemele financiare ale prietenului, pentru reticenţa lui, îi descria savuros cât de minunată e meseria. Cel mai frumos a fost însă faptul că avea un discurs mai curând emoţional, decât raţional, presărat cu atâtea adjective frumoase, atâtea cuvinte calde. Ţesea o poveste. Mare păcat că asemenea modele ale masculinităţii sunt invizibile în spaţiul public.

Dacă emaciparea femeilor începe de la autonomie, atunci cred că a bărbaţilor – de la asumarea şi exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. Şi nu este o mutaţie, ci dezvoltare. Asta am înţeles azi.

După-amiază, chiulesc. Timpul frumos de-afară m-a ademenit. Mi-am invitat fiicele la o plimbare prin zăpadă.

„Ştii că în trecut, oamenii politici aveau respect pentru duşmanii lor, mami. Erau totuşi mai civilizaţi decât politicienii actuali” – punctează cea mare. Nu aveam chef de discuţii politizate, dar interesul ei pentru politică încerc să-l menţin. Cer detalii. Îmi povesteşte cu pasiune despre Traian.

„Este nedrept ca unii profesori să aibă elevi preferaţi şi nepreferaţi. Nu aş vrea să fiu vreodată preferata vreunuia. E greu. Dar este mai ales greşit faţă de alţi elevi” – gândeşte în voce cea mică. Încerc să dezamorsez subiectul, atât cât pot. Dar uneori nu am nici eu replică la nedreptăţile sociale şi rateurile profesionale.

Când dimineaţa începe cu muzica lui Doga şi se încheie cu un frumos concert de muzică latină, ziua de joi nu putea fi mai minunată de atât.

Cuvântul zilei de azi: Empatie

Vineri

Coeziunea prin iubire e o mare bucurie, dar şi o mare provocare.

Fără Abecedar. Fără note.

Atâta vreme însă cât rădăcinile sunt nealterate, prezentul se trăieşte simplu şi pur.

E o mare fericire traiul lângă un partener, alături de care să creşti, fără suprapunere; să te umpli de lumină, fără să te diluezi; să te şlefuieşti, fără să te pierzi; să-ţi amintească de tine şi de bucuria vieţii.

Nu ştiu încă ce voi face după-amiază. Ştiu că voi fi alături. Azi. Si pentru toată viaţa.

Ziua de azi e pentru a sărbători triumful vieţii. La mulţi ani, Omu’ meu !

Cuvântul zilei de azi: Unitate

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG