„Igor Dodon dinamitează relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”, concluzionează Dan Nicu într-un editorial din ziarul Timpul. Autorul vorbeşte despre beneficiile vectorului pro-european şi trece în revistă suportul, inclusiv cel financiar, pe care UE l-a acordat de-a lungul anilor Republicii Moldova. „UE exportă stabilitate şi prosperitate, Rusia exportă bombe şi moarte. Cu cine vrem să fim?” se adresează cititorilor Dan Nicu. El se arată îngrijorat că după declaraţiile sfidătoare ale preşedintelui Dodon Moldova ar putea pierde ceea ce pot oferi investitorii europeni. „Sper doar că europenii vor fi suficient de înţelegători să-şi dea seama că e bine să conserve relaţiile bilaterale şi să le reluăm după ce Igor Dodon nu va mai fi preşedinte al Republicii Moldova”, punctează Dan Nicu.
„Dodon, singur” – este editorialul semnat în Ziarul de Gardă de Petru Grozavu. În opinia sa, cea mai „proastă” şi posibil cea mai „gravă” problema la zi pentru Moldova ar fi „problema Dodon”. Vizita şefului statului la Bruxelles a arătat, notează Grozavu, că Dodon vrea, aşa cum a convenit, în prealabil, la Moscova, să rupă orice relaţie a Moldovei cu Vestul şi să o readucă în Est. „Dodon nu are încotro”, crede Grozavu. El a beneficiat de sprijinul Rusie în alegerile prezidențiale, iar acum are de plătit nişte poliţe, mai notează autorul. El se întreabă ce şanse are Dodon să-şi ducă „pariul cu Putin” la îndeplinire şi cine l-ar ajuta să o facă. Editorialistul afirmă că totul ar depinde acum de PD şi de configurația noii majorități parlamentare pe care o pune la cale Plahotniuc. Deocamdată nu e clar însă până unde ar putea merge relaţia dintre Dodon şi Plahotniuc şi că depinde al cui „doctor Zorghe” este ultimul, încheie Petru Grozavu.
Asociaţia Presei Independente publică pe pagina web – api.md - un proaspăt articol din seria Stop Fals! semnat de Lilia Zaharia. Ea demonstrează, în urma unei analize a fluxurilor comerciale, că declaraţia preşedintelui Dodon precum că relaţiile comerciale ale Moldovei cu Rusia s-au înrăutățit din cauza Acordului de Asociere cu UE e un fals. „Volumul exportului în Federaţia Rusă a avut tendinţe de descreştere încă de pe timpul guvernării comuniste, fapt determinat de mai mulţi factori şi nu de semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE”, se constată în articol. Expertul Veaceslav Ionită de la Insitutul „Viitorul” e citat cu afirmaţia că volumul exporturilor către Rusia a descrescut în ultimii ani din cauza embargourilor ruseşti, precum şi a crizei politice,implicit a celei economice din Moldova. Analistul Dionis Cenuşă de la Centrul Expert-Grup subliniază, între altele, că „relaţiile comerciale cu piaţa europeană nu creează obstacole în calea comerţului cu Federaţia Rusă”, potrivit sursei citate.
Un alt portal specializat în identificarea falsurilor lansate de politicieni – sic.md – analizează afirmaţiile preşedintelui Igor Dodon referitoare la biroul de legătură NATO. Autorii articolului observă, între altele, că Dodon „preferă să ignore faptul că Biroul nu e o misiune militară”. Ei demonstrează că deschiderea acestui birou la Chişinău nu va avea efecte asupra neutralităţii sau a conflictului transnistrean, aşa cum sugera şeful statului. Concluzia la care ajung autorii articolului este că fiind pro-rus Igor Dodon trebuie să fie critic față de Vest, mai ales faţă de NATO. Doar că, în opinia lor, Dodon nu ar vrea să renunțe la programele NATO pentru că înţelege avantajele lor, prin urmare „bate în ce poate – în Biroul de legătură”.
Jurnal.md publică reacţia liderului Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, despre numirea democratului Vasile Botnari în funcţia de preşedinte al companiei MoldovaGaz. „Acum Dodon a făcut lobby pentru Vasile Botnari, iar girul acestei afaceri este declaraţia belicoasă a lui privind recunoaşterea unei datorii care nu aparţine Republicii Moldova. Această datorie aparţine concernului Moldovagaz. Iată în fruntea acestui concern se încearcă, inclusiv prin intermediul lui Dodon, să se instaleze o sculă docilă a lui Plahotniuc. Şi acum Dodon a pus preţ mai mare pe banii şi puterea lui Plahotniuc, decât pe interesele cetăţenilor”, consideră Andrei Năstase.
Juristul Sergiu Litvinenco, membrul Partidului Acţiune şi Solidaritate semnează pe site-ul formaţiunii o analiză despre riscurile sistemului electoral uninominal sau mixt pe care guvernarea ar intenționa să-l introducă în Moldova. Riscul major, notează juristul, ţine de delimitarea circumscripţiilor uninominale. Actualele raioane care ar urma să stea la baza delimitării circumscripţiilor sunt disproporţionale ca suprafaţă şi ca număr de populaţie, prin urmare va fi încălcat principiul egalităţii votului, constată juristul. El mai susţine că o problemă majoră este teritoriul din stânga Nistrului necontrolat de autorităţile constituţionale. Litvinenco aminteşte că existența regiunii separatiste, organizarea administrativ-teritorială neadecvată, dar și necesitatea consolidării partidelor politice au determinat introducerea în 1993 a actualului sistem electoral proporțional. Aceşti factori rămân actuali şi în prezent, la ei se adaugă şi problema cetățenilor din diaspora care vor fi subreprezentați dacă se modifică sistemul electoral, afirmă juristul. El trece în revistă şi alte riscuri ale sistemului mixt, între care, facilitarea traseismul politic.
Comentatorul, jurnalistul şi scriitorul Igor Volniţchi constată într-un editorial pe tribuna.md că Uniunea Europeană nu ar avea azi un partener credibil în Republica Moldova şi că actuala guvernare ar fi „răul mai mic” pe care UE a trebuit să-l aleagă pentru a menţine contactul cu Moldova şi pentru a o ține pe orbita europeană. „Dacă UE nu ar fi susţinut actuala guvernare măcar formal, atunci cu siguranţă vectorul extern al ţării ar fi fost cu totul altul”, consideră Igor Volniţchi. El face aceste constatări în contextul refuzului Partidului Popular European (PPE) de a primi în rândurile sale formațiunea condusă de fostul premier Iurie Leancă. Volniţchi explică de ce este important parteneriatul cu cea mai mare familie politică europeană – PPE – şi de ce Iulie Leancă ar fi ratat această perspectivă. Igor Volniţchi nu exclude că PPE ar putea avea în curând un partener puternic în Moldova ceea ce „poate da peste cap întreaga situaţie politică din ţară”, anticipează Igor Volniţchi.
Analistul Vlad Ţurcanu observă într-o intervenţie la Radio Chişinău că lidera PAS, Maia Sandu încearcă să-și asigure un reviriment în politica moldovenească după o perioadă în care a stat în umbră. În acest sens a lansat propunerea de a constitui în cadrul formaţiunii o asociaţie a diasporei. „Maia Sandu este obligată să acorde atenție diasporei, după ce a fost susținută masiv în alegeri de către cetățenii noștri care locuiesc peste hotare. Aproape 90 la sută dintre cei care au votat de peste hotare au votat pentru ea. Maia Sandu încearcă să cultive și să mențină această relație cu cetățenii noștri, care i-au adus peste o sută de mii de voturi”, a afirmat fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu, în cadrul emisiunii „Ora de vârf” de la Radio Chișinău.
