Linkuri accesibilitate

Un proiect de lege pentru tranzacții financiare transparente și combaterea spălării banilor murdari


Băncile ar urma să solicite informații despre identitate, și un set de acte justificative în privința serviciilor sau bunurilor comercializate și a scopului transferurilor.

Tranzacțiile financiare ar putea trece sub un control mai riguros, în scopul declarat de a combate spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Un proiect de lege în acest sens se află în examinare în Parlament. Prevederile viitoarei legi vor pune mai multă responsabilitate pe umerii băncilor și a celor care efectuează operațiuni financiare. Totuși, experții avertizează că noul proiect necesită îmbunătățiri în ceea ce privește implicarea firmelor off-shore în sistemul economic moldovenesc.

Casele de schimb valutar vor fi obligate să solicite un act de identitate de la persoana care va dori să facă o tranzacție de schimb, iar dacă suma va depăși cinci mii de lei atunci informațiile despre client vor fi înregistrate și salvate în baza de date a unității de schimb valutar.

O altă inițiativă va obliga persoanele care vor înregistra tranzacții de peste 200.000 de lei, să ofere detalii despre cumpărătorii sau beneficiarii plăților. Aceasta cerință ar fi mai greu de respectat în condițiile actuale, spune economistul de la Expert-Grup Eugen Ghilețchi:

„Ținând cont de faptul că la noi economia tenebră este încă destul de răspândită, personal cred că ar fi prematur să implementăm prevederile respective. Presiune pe sectorul privat va fi prea mare. Asta va însemna că toți agenții economici care comercializează bunuri peste limita respectivă vor trebui să identifice, prin obținerea datelor, persoanele care procură bunul respectiv, adică cel mai probabil documente de identitate etc. Asta deja ține de reglementările serviciului cum o să stabilească ei procedurile ulterioare.”

Băncile ar putea solicita nu doar informații despre identitate, dar și un set de acte justificative în privința serviciilor sau bunurilor comercializate, scopului transferurilor și nu doar. Legea mai prevede că banca, de exemplu, va putea să refuze orice tranzacție, în cazul în care are suspiciuni în privința acesteia, fără să spună clientului motivul.

În același timp, este foarte probabil ca aşteptările de la acest proiect de lege să fie prea mari, în special în ceea ce privește combaterea spălării banilor, mai spune Eugen Ghilețchi:

„Cadrul european de reglementare stabilește faptul că fiecare țară trebuie să aibă un registru unic unde vor fi înregistrați toți beneficiarii efectivi ai tuturor persoanelor juridice. La noi, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a decis să nu implementeze sau să nu transpună prevederea dată, ci să lese responsabilitatea identificării beneficiarilor efectivi pentru fiecare entitate raportoare, băncile, companiile de asigurare, societățile de investiții etc. După mine, transpunerea acestei prevederi în legislația națională ar putea crea premizele necesare pentru transparentizarea economiei într-o oarecare măsură, și anume atunci când vorbim despre implicarea entităților off-shore, care nu implementează anumite standarde de transparență.”

De cealaltă parte, Adrian Corcimari, şef adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului, a declarat pentru Europa Liberă că datele cu privire la beneficiarii finali ai companiilor vor fi incluse într-un registru al Camerei Înregistrării de Stat:

„Camera Înregistrării de Stat, după ce se va adopta acest proiect de lege, va trebui să opereze modificări în legislația de înregistrare a organelor de stat, astfel încât pe lângă documentele pe care le solicită la înregistrarea unui agent economic, va solicita și informații cu privire la beneficiarul efectiv, indiferent că ești din zona off-shore sau din Republica Moldova, la toți.”

Trebuie spus că, potrivit prevederilor proiectului de lege, băncile comerciale vor avea un rol cu mult mai important în procesul prevenirii spălării banilor murdari. Băncile nu doar vor raporta autorităților tranzacțiile suspecte, dar vor examina și monitoriza detaliile ce țin de transferuri, inclusiv „relațiile de afaceri” dintre clienți. Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, citat de portalul MoldNova.eu, a opinat că e perfect justificat ca băncile să solicite mai multe informații, în condițiile în care trebuie să asigure combaterea infracțiunilor financiare. Potrivit deputatului Roman Boțan, proiectul de lege va fi supus dezbaterilor săptămâna viitoare, în cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională.

XS
SM
MD
LG